Bilanțuri, socoteli, lecturi 8 – 2022

Așadar, 109 cărți însumând 43 000 de pagini. De fapt, sunt mult mai multe pagini, întrucât mai am începute și neterminate câteva volume, plus câteva care nici măcar nu sunt trecute pe Goodreads, căci despre ele se va vorbi la momentul potrivit. Aș fi vrut să pot depăși recordul personal de 121 de cărți citite, care datează tocmai din 2001, însă abia în 2020 m-am apropiat de el, cu 115 volume.

Mulți mă întreabă cum de reușesc să lucrez, adică să redactez, să traduc, să adun coperte, să țin blogul, să postez întruna noutăți, să am și familie și să și citesc atât de mult. Pe lângă sacrificiile uneori dureroase pe care le fac și pe care conștientizez în sinea mea (sau tras de mânecă de alții) că n-ar trebui să le fac, asta înseamnă ore de somn mai puține și, cel mai neplăcut, ore mai puține în compania celor dragi. Plus nenumărate sâmbete și duminici lucrate și vacanțe luate nu doar ca să merg „în vacanță”, ci și ca să mai termin câte o traducere, să încep alta etc.

A, și să nu uit că filme văd câte 2-3 pe an, noroc cu serialele și, ocazional, câte un meci de fotbal, de tenis sau de handbal la televizor, altminteri timpul meu ar constat aproape exclusiv din citit.

Însă dintre cele 109 cărți citite 30 au fost redactate, deci normal că se pun și astea, ba uneori au fost citite de două ori, și șase au fost traduse (e drept că două dintre ele au fost foarte scurte, nuvela de Paula Hawkins și primul volum cu Alex Rider de Anthony Horowitz). Prin urmare, se adună. Plus că extrem de mult a contribuit grupul de colaboratori pe care l-am alcătuit pentru a scrie despre cărțile crime, mystery și thriller, Colaboratori Mystery & Thriller, în cadrul căruia am scris despre nu mai puțin de 35 de cărți de-a lungul lui 2022. Așadar, spre deosebire de alți ani, am și scris foarte mult pe blog, articole, comunicate, anunțuri, dar mai ales, recenzii, cele la care țin foarte mult: 55 pe blogul Biblioteca lui Liviu, 12 pe Bookblog, 11 pe blogul Editurii Paladin, pentru care moderez în fiecare lună clubul de carte Paladin, și 2 în revista Ficțiunea OPT Motive.

Din cele 109 cărți am citit așa:

44 crime, mystery sau thriller
24 literatură generală
20 SF și fantasy pentru adulți
18 YA (aici includ fantasy, romance, ba chiar și new-adult/romance)
3 horror

Un top al celor mai bune, în opinia mea, romane crime, mystery & thriller citite anul trecut:

„Ultima viață” de Mohlin & Nyström (despre ea am scris aici) – excelentă analiză a relațiilor interumane în general și a celor familiale în particular, cu un deznodământ surprinzător și o dovadă în plus că thrillerul nordic noir se reinventează tot timpul și are darul să te surprindă an de an
„Leopardul” și „The Thirst” de Jo Nesbø – rămâne cum am stabilit, autorul norvegian rămâne autorul meu preferat de crime. PS: spre toamnă voi începe lucrul și la cel mai recent roman cu Harry Hole, „Killing Moon”
„Începem cu sfârșitul” de Chris Whitaker (recenzia, aici) – lirică, înduioșătoare, crudă, una dintre cele mai bune cărți ale anului pentru mine
„Omul cu cercurile albastre” și „Vârcolacul” de Fred Vargas (recenzii, aici și aici) – revelația anului în materie de scriitori de crime și un mare regret pentru soarta de care a avut parte această minunată autoare la noi cu ordinea publicării romanelor
„Negură” de Ragnar Jónasson (recenzia, aici) – credeam că Ragnar este limitat și că scrie pentru marea masă de cititori, însă în acest volum dă tot ce are mai bun și-i iese un roman splendid și extrem de complex, pe care chiar l-am citit cu sufletul la gură
„Toți diavolii sunt aici” de Louise Penny (recenzia, aici) – mi-a plăcut mai mult decât volumul de dinainte în ordine cronologică, „Un om mai bun”, care plătește tribut faptului că l-am citit înainte de „Locul de unde vine lumina”, la care face numeroase referiri
„Memoriile unei reptile” de Silje O. Ulstein (recenzia, aici) – o adevărată plăcere vinovată și una dintre cele mai surprinzătoare volume crime ale anului; nu i-am dat cinci stele din simplul fapt că ancheta din prezent este extrem de haotică, însă povestea personajului principal, dublată de punctul de vedere al pitonului este de-a dreptul măiastră
„Ultima casă de pe strada Needles” de Catriona Ward – întortocheată, complexă și cu nenumărate întorsături de situație, o adevărată mostră de joc cu mintea cititorului plină de indicii strecurate cu mare abilitate și o dovadă în plus că mintea umană nu are limite când vine vorba de cruzime
„Logodnicele Reichului” de Jean-Christophe Grangé (recenzia, aici) – deși nu m-aș fi supărat dacă ar fi fost mai scurt, romanul lui Grangé, foarte frumos scris și doldora de ironii amare și adevăruri dureroase (poate n-ar fi stricat să menționeze și colaboraționismul francez), complex, complicat și cu trei personaje de pus în ramă
„Când stelele se întunecă” de Paula McLain (recenzia, pe Bookblog) – poate cel mai surprinzător roman crime citit de mine anul acesta, extrem de frumos, dar groaznic de dureros, mai cu seamă pentru că se ocupă de răpirile de copii din SUA (PS: a apărut în colecția Raftul Denisei de la Editura Humanitas Fiction, dacă doriți să-l căutați)

Cele mai bune cărți SF, fantasy și horror ale anului (nu că ar fi fost foarte multe, e destul de limpede tendința):

„Skyward” de Brandon Sanderson – trecând peste tarele inerente genului YA și a patriotismului lacrimogen care chiar nu-și avea rostul, ideile aruncate cu dărnicie de Sanderson în acest prim volum al unei serii ce se va continua în 2023 cu „Defiant” te lasă pur și simplu mască și mă fac să cred că autorul poate lansa o serie SF care să concureze cu capodopera sa fantasy, „Arhiva luminii de furtună”
„Ursul și Privighetoarea” de Katherine Arden (recenzia, pe blogul Editurii Paladin) – proaspătă și dură, surprinzătoare și melancolică, extraordinară pe alocuri și înduioșătoare în cele mai multe locuri, una dintre cele mai bune cărți fantasy citite vreodată
„Solaris” de Stanisław Lem (recenzia, pe blogul Editurii Paladin) – poate cea mai surprinzătoare relectură a ultimilor ani și o mare surpriză pentru mine în privința modului în care poți percepe o operă când o recitești la ani buni distanță de la prima lectură, după ce s-a mai adunat niște experiență
„Destinele noastre zbuciumate” de Chloe Gong – deși mulți o încadrează la YA, eu continui să o consider pentru adulți toată ziua și să susțin în continuare că tânăra Chloe Gong reprezintă una dintre cele mai proaspete și mai solide voci ale ficțiunii moderne, nu doar de gen
„Pasagerii” de John Marrs (recenzia, aici) – deși nu este vreo capodoperă, are autorul ăsta niște idei de te lasă pur și simplu mască și nu cred că s-ar face deloc de râs dacă i s-ar propune să scrie scenariile unor episoade pentru „Black Mirror”
„Fete strălucitoare” de Lauren Beukes – deși încă nu am văzut serialul, am auzit numai lucruri de bine despre el, deci sigur îl voi urmări într-un viitor apropiat; romanul este reeditat în colecția Leda Bazaar și este pur și simplu terifiant, mie mi-a ridicat părul la ceafă și m-a făcut să mă gândesc adesea ce s-ar întâmpla dacă…?
„În cercul fiarei” de Cezarina Anghilac (recenzia, aici) – așteptam de mult un roman scris de Cezarina, pe care o consider cea mai interesantă voce din peisajul fantasy autohton (cu toate că și Laura Sorin vine tare din spate), iar romanul de față nu m-a dezamăgit; deși e doar prima parte, deznodământul urmând a apărea în 2023, promite enorm
„Toți suntem malefici” de Amanda Foody & C.L. Herman – umor de cea mai bună calitate și cele mai interesante nume de vrăji pe care le-ai putea descoperi într-un roman fantasy cu o desfășurare destul de lentă, dar extrem de bine pusă în scenă; plus niște personaje de-a dreptul grețoase, creații demne de niște familii la fel de grețoase
„Casa păpușii” de Neil Gaiman (recenzia, pe blogul Editurii Paladin) – volumul doi al seriei Sandman e o capodoperă. Am zis! 🙂
„Năpasta regilor” de Jenn Lyons – aveți încredere când vă spun că n-ați mai citit asemenea fantasy până acum și dați-i o șansă, chiar dacă este doar primul volum al unei serii de cinci, ca să nu trebuiască să ne plângem iar că nu apare toată seria când noi nu cumpărăm nici măcar primul volum spunând că oricum e o altă serie care vă rămâne neterminată

Cele mai bune cărți de ficțiune generală ale anului:

„Consimțământul” de Vanessa Springora (recenzia, aici) – nu că ar fi vreo capodoperă din punct de vedere al scrisului, însă are marele merit de-a scoate la iveală niște fapte de-a dreptul revoltătoare, la care au contribuit din plin inclusiv mari nume ale elitei intelectuale din Franța. Felicitări autoarei pentru că și-a găsit până la urmă curajul să iasă în față și să dezvăluie abuzurile unui nemernic care a distrus multe destine și care, culmea, a mai și fost ținut în brațe și aclamat pentru felul în care descria ceea ce făcea!
„Dispariția” de Cosmin Perța (recenzia, pe Bookblog) – scurtă, dar de efect, o adevărată dovadă pentru zicala „Esențele tari se țin în sticluțe mici”
„Promisiunea” de Damon Galgut (recenzia, aici) – nu o consider o capodoperă conform criteriilor mele, însă îi recunosc valoarea și meritele
„Cântecul păsării de plajă” de Tudor Ganea (recenzia, pe Bookblog) – și acum mă felicit pentru faptul că am cerut-o pentru a o citi; cu siguranță cea mai bună carte citită anul trecut din toate genurile și una dintre cele mai terifiante povești pe care am citit-o vreodată; după ea, trebuie să recunosc faptul că Tudor Ganea este un mare prozator
„Între două lumi” de Oana David (recenzia, aici) – păcat că autoarea și-a făcut destul de greu curaj să mă abordeze, iar eu m-am luat cu altele și am amânat atât lectura acestui excelent volum, probabil cel mai bun de gen apărut în ultimii ani la noi
„Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte” de Alexandru Lamba (recenzia, aici) – cărțile bune înseamnă să ai și un subiect despre care să scrii și o acțiune alertă care să-l susțină; romanul mainstream/thriller al lui Alexandru Lamba dovedește din plin acest lucru

Iar un top 10 al anului, nu neapărat în ordine, ar arăta cam așa:

„Cântecul păsării de plajă” de Tudor Ganea
„Ultima viață” de Mohlin & Nyström
„Începem cu sfârșitul” Chris Whitaker
„Omul cu cercurile albastre” de Fred Vargas
„Ultima casă de pe strada Needless” de Catriona Ward
„Când stelele se întunecă” de Paula McLain
„Ursul și privighetoarea” de Katherine Arden
„Solaris” de Stanisław Lem
„Toți suntem malefici” de Amanda Foody & C.L. Herman
„Năpasta regilor” de Jenn Lyons

N-am să mai încep iar să repet ce aș vrea să fac anul acesta, vedem la final, când voi trage linie. Mi-aș dori totuși să mă mobilizez mai bine, să mă ambiționez mai mult ca să pot lucra mai eficient pentru a-mi putea acorda timp și mie, pentru ale mele. Și, mai ales, pentru a putea profita mai mult de viață și a petrece mai mult timp cu familia, care ar trebui să fie cea mai importantă și mereu pe primul plan.

Acestea fiind zise, bucurați-vă de viață și de momentele care contează, că nu sunt infinite!

PS: cine a avut răbdare să ajungă până aici și mai are răbdare să treacă și de copertele mici cu linkuri către Goodreads va fi răsplătit cu copertele cărților care îmi vor ține ocupat aproape tot anul 2023 în materie de traduceri.

Spor la lecturi și un an 2023 cât mai reușit! La mulți ani!

MY 2022 BOOKS