Charles Stross-Spațiul Singularității II: Răsărit de Fier (Singularity Sky II: Iron Sunrise, 2004) 484p., MMP, Tritonic, 2008, București, Colecția Fiction.ro/Sci-Fi Nr. 50, Trad. Mona Călinescu, Red. Alex Nichifor
O copertă care nu pune nimic elcovent despre conținutul cărții, un subiect interesant, o traducere groaznică și o redactare execrabilă. Cam astea ar fi cuvintele cu care aș putea descrie acest volum nominalizat la Hugo în 2005.
Volumul face parte din dipticul ‘Singularity Sky’, alături de ‘Singularity Sky’ (2003) și continuă aventura eroilor principali din primul volum, Rachel și Martin, cei doi spioni pământeni care salvează lumea de la dezastru. Planeta Moscova este distrusă în urma exploziei unei supernove induse de o putere necunoscută prin bombardarea unei stele cu atomi de fier. Supraviețuitorii rămași consideră că Noua Dresda, una din coloniile vecine , este responsabilă pentru atac și lansează la rândul un convoi de nave cu scopul de a ditruge colonia inamică. Dar, se pare, nu Noua Dresda este responsabilă ci cu totul altcineva, iar singurii care pot împiedica moartea celor 800 de milioane de oameni aflați pe Noua Dresda sunt Rachel Mansour (aflată în slujba pământenilor) și Martin, soțul ei (aflat sub serviciile Eschaton-ului, Mega Inteligența Artificială care veghea ca Principiul Cauzalității să nu fie încălcat), aflați pe urmele lui Mirecuri, o adolescentă ce scăpase de pe unal din coloniile articiale ce gravitau în jurul Planetei Moscova atunci când fusese distrusă și care deținea documente și intrucțiuni despre cum pot fi oprite navele trimise să bombardeze Noua Dresda.
Pe urmele lui Miercuri se aflau și ReModelații, o organizație cu planuri misterioase, care urmărea să pună mâna pe un jurnal găsit de Miercuri la bordul unei nave. Urmează atentate, transformarea spectaculoasă a unei stele în supernovă, asasinate și urmăriri mai ceva ca într-un scenariu hollywoodian.
Ce nu mi-a plăcut la carte a fost faptul că deseori acțiunea trenează, dialogurile uneori inutile se întind pe câteva pagini, iar numeroasele răsturnări de situație îți dau deseori bătăi de cap. Astea sunt motivele pentru care se face vinovat autorul.
Urmează acum MOTIVELE pentru care se fac vinovați editura, traducătoarea și redactorul: coperta este cel puțin neimpresionantă, nu are absolut nicio legătură cu subiectul volumului; ‘traducerea’: folosirea eternelor englezisme-eveniment excitant, prezervat, decadă; folosirea unor onomatopee care par naturale în limba engleză, dar în limba română pur și simplu nu sună bine: oamenii nu vorbesc despre un subiect și se întrerup să spună ‘uh-uh, oh, ah, huh’ etc.; dezacorduri gramaticale-‘ambasadele erau reprezenatnțele publice a unei națiuni’; eternele confuzii când trebuie să folosești verbele fi-fii sau ști-știi; cacofonii, diacritice lipsă la fiecare pagină sau puse aiurea; traduceri improprii care par făcute cu Google Translate: să mori o moarte, izbucni într-o fugă, să persistăm pe tine, a înjunghiat peretele, să își împuște drum (aceste sunt luate din ultima parte, când cititul acestei cărți deja îmi dăuna grav sănătății mentale).
Nu știu cât de talentat este Alex Nichifor ca traducător, dar dacă traduce la fel de bine pe cât redactează, prefer să citesc ‘The City & The City’ a lui Mieville în engleză. Cred că dacă aș fi avut acum un moment de rătăcire a la Mihnea Columbeanu, disecând pagină cu pagină, ar fi rezultat nu o mini-recenzie, ci o mega-recenzie mai lungă decât cartea în sine. Decât să îți bați joc în halul ăsta de o carte, mai bine o lași naibii în pace netradusă. Dragi amatori de SF, evitați pe cât posibil această variantă a lui ‘Iron Sunrise’. Nota mea-8.5 cărții, 3-traducerii și redactării!
Arkadi & Boris Strugațki-Orașul Damnat (Grad Obrecenii, 1988, 1989) 422p., TPB, Paralela 45, 2011 (Ediția III), Pitești, Colecția Ficțiune Fără Frontiere Nr. 88, Trad. Nicolae Iliescu, Red. Călin Vlasie
Un roman masiv, de departe cel mai voluminos roman scris de cei mai celebri scriitori ruși de SF pe care l-am citit până acum (e drept că n-am mai citit decât ‘Picnic la Marginea Drumului’, ‘Valurile Liniștesc Vântul’, Hotelul <La Crucea Alpinistului>’, ‘A Doua Invazie a Marțienilor’ și ‘Melcul pe Povârniș’).
În urma Experimentului (nu ni se spune cine l-a făcut, când și de ce, dar ni se explică voalat în ce a constat), după cel De-Al Doilea Război Monsdial, oameni din toată lumea au fost transferați inexplicabil într-un oraș din Rusia înconjurat de un zid uriaș, care nu poate fi escaladat de nimeni, deci toți sunt prizonieri în interiorul orașulu. Printr-o modalitate ciudată toți se înțeleg între ei, chiar dacă lucrează împreună japonezi, americani, ruși, germani sau suedezi. Toată lumea are de lucru dar, prin intermediul Mentorilor, toți trebuie să-și schimbe slujbele periodic între ei, chiar dacă nu sunt pregătiți pentru noul serviciu și se obișnuiseră deja cu vechile slujbe.
Romanul spune povestea lui Andrei Voronin, gunoier, apoi anchetator, apoi redactor la ziar, apoi consilier și, în final, explorator-șef, și a prietenilor și dușmanilor acestuia: Van Lihun chinezul, Donal americanul, Izea Katzman evreul, Selma suedeza (iubita-curvă a lui Andrei), Friedrich ‘Fritz’ Gieger, Kensi japonezul etc., aflat pe urmele unui misterios Edificiu Roșu, o casă umblătoare care apare și dispare când te aștepți mai puțin, iar cine intră în ea nu mai apare niciodată.
Volumul este scris în maniera tipică Fraților Strugațki, cu mult umor negru, situații absurde și comice, deseori te întrebi ce rost au acele situații, acele dialoguri sau acele descrieri. Sub masca acestor situații tragi-comice se ascunde însă concluzia amară întâlnită în mai toate romanele Fraților Strugațki: ce rost avea și a avut Experimentul Comunismului în URSS și nu numai. Nota mea-9!
Mircea Opriță-Povestiri de Duminică (2010) 238p., TPB, Millennium Books, 2010, Satu Mare, Colecția Ficțiuni Nr. 9, Red. Michael Haulică
Volumul este o selecție de zece texte de proză scurtă din vasta colecție de proză scurtă a lui Mircea Opriță: Întâlnire cu Meduza (Editura Tineretului-1966), Nopțile Memoriei (Editura Albatros-1973), Adevărul despre Himere (Editura Cartea Românească-1976), Figurine de Ceară (Editura Dacia-1978, Editura Viitorul Românesc-2004), Semnul Licornului (Editura Albatros-1980).
Cartea are un Cuvânt Înainte al lui Cornel Robu, intitulat ‘Călare pe Două Milenii’ și este alcătuită din 2 părți: Cinci Ficțiuni Recente (cuprinde: Alchimistul; Lucy; Interviul; Inginerii Electronice; Caliban, Du-te la Bibliotecă!) și Cinci Dintr-un Alt Secol (cuprinde: Figurine de Ceară; Semnul Licornului; O Floare pentru Căpitan; Judecătorii; Poveste de Dragoste). Această alcătuire ne permite să observăm cum a evoluat proza scurtă a lui Mircea Opriță de-a lungul timpului, de la povestiri space-opera clasice, la basme moderne, hard science-fiction, steampunk, povești de citit și de admirat, de studiat sau de citit nepoților seara. Nota mea-9!
Ian Rankin-Inspector Rebus V: The Black Book (1993) + VI: Mortal Causes (1994)-A Bumper Omnibus Edition (2005) 340+320p., MMP, Orion Books, 2005, London
Scoțianul Ian Rankin este creatorul popularului Inspector John Rebus din Edinburgh, Scoția. Acesta este un anchetator temut de toți infractorii, mucalit și flegmatic, inteligent și bețivan, mare admirator al sexului frumos, secondat de o echipă formidabilă de sub-inspectori: tânăra Siobhan Clarke și sergentul Brian Holmes. În The Black Book John Rebus trebuie să facă față unei anchete ce scoate la iveală o crimă și un incendiu comise în urmă cu 5 ani, Holmes este atacat și băgat în comă, Patience, Rebus este dat afară din casa iubitei lui, Patience, fratele lui Rebus, Michael, este eliberat din închisoare și vine și-i cere ajutorul, un mare grangur-mafiot local, Big Ger Cafferty, îngrașă pământul din jurul crescătoriei sale de porci cu cadavre. În Mortal Causes fiul lui Cafferty este ucis ritualic, conform pedepselor aplicate de extremiștii din IRA, John Rebus fiind în căutarea celor care amenințau că vor comite atentate cu bombă pe timpul unui festival foarte popular în Edinburgh. Nota mea-9!
Dean Koontz-Șoapte (Whispers, 1980) 508p., MMP, Fahrenheit, 2000, București, Colecția SFFH Nr. 31, Trad. Daniela Truția
Un thriller excelent în maniera înfricoșătorului ‘Beția Sângelui’ (Intensity–1995). Personaje principale: Hilary Thomas, o scenaristă de succes din Los Angeles, atacată și haituită de psihopatul Bruno Frye, și șarmantul detectiv americano-italian Tony Clemenza, care o ajută pe Hilary să îl prindă pe Frye. Teroare, sex, suspans, crime oribile, analize sociale fine, toate acestea reprezintă ingredientele unui thriller alert, bine scris, care se citește cu sufletul la gură. Nota mea-9.5!
Julio Murillo Llerda-Shangri-La. Crucea de Sub Antarctica (Shangri-La. La Cruz Bajo la Antartida, 2008) 430p., MMP, Nemira, 2009, București, Colecția Suspans Nr. 136, Trad. Mihai Gruia Novac, Red. Nicoleta Ghement
O ucronie foarte interesantă ca premiză, deghizată într-un thriller a la ‘Codul lui da Vinci’. Eilert Lang, un biolog norvegian, află un secret teribil care îi va pune de nenumărate ori viața în pericol: Adolf Hitler și Eva Braun n-au murit în 1945, ci au fost salvați de Organizația Ultima Thule (care a existat în realitate) și transportați în Antarctica, unde a fost construită o imensă bază militară, ultrasecretă; aici plănuiau să construiască arme cu putere de distrugere enormă, avioane capabile să străbată distanța dintre cei 2 poli în câteva minute etc. Lang este ajutat de ziaristul Simon Dardene, angajat al ziarului The Guardian din Londra, și de Elke Schultz, violonisă extrem de talnetată la Filarmonica din Berlin.
Urmăriri, comploturi, atentate la siguranța lumii, gloanțe multe și secrete teribile (am ajuns bun de scris texte care atrag atenția pe coperta a IV-a a volumelor de acțiune), toate într-o carte bine scrisă și foarte alertă. Nota mea-9!
ATENȚIE: NU DAU MAI MULTE DETALII DESPRE ACESTE 3 VOLUME DE ACȚIUNE DE LA URMĂ. VEȚI PUTEA CITI MAI MULTE DESPRE ELE ÎN ALTĂ PARTE. DETALII ÎN CURÂND!
Posted by Liviu