Semnal editorial 136: Noutăți sau în curs de apariție la Editura Art (IV)

CÂŞTIGĂTOR AL PREMIULUI LA TIMES PENTRU CEL MAI BUN MYSTERY/THRILLER

NOMINALIZAT LA PREMIILE GOODREADS PENTRU CEL MAI BUN MYSTERY & THRILLER ŞI CEL MAI BUN ROMAN DE DEBUT

Sora mea, ucigaşa în serie este o comedie neagră despre cum sângele e mai gros- şi mai greu de scos din covor – decât apa. Când primeşte un telefon de la sora ei în timpul cinei, Korede ştie de ce are nevoie pentru întâlnirea care urmează: mănuşi de cauciuc, clor, nervi de oţel şi un stomac puternic. E deja aLtreilea iubit de care se descotoroseşte Ayoola – după spusele ei în legitimă»apărare –şi al treilea loc al crimei pe care Korede trebuie să-l cureţe până la ultimul colţişor. Poate că ar fi bine să se ducă la poliţie, dar îşi iubeşte sora şi ştie şi ea că familia trebuie pusă mereu pe primul loc. însă îl mai iubeşte şi pe bărbatul care a ajuns de curând în braţele Ayoolei şi riscă să sfârşească cu un cuţit in spate. Acum rămâne să–şi dea seama cum să evite vărsarea de sânge fără să trădeze sângele care-i curge prin vene.

„Cea mai jucăuşă şi distractivă petrecere a criminalilor la care ai fost invitat vreodată.“ Marie Claire

„Consistent, picant şi funest, servit cu un comic lipsit de sentimentalism… Thrillerul acesta micuţ cu coadă de scorpion lasă o impresie – şi o înţepătură – de ţinut minte.“ The New York Times

„De o eleganţă letală.” Luke Jennings (Killing Eve )

„Acest roman captivant, ultra–dark şi de un comic violent este debutul exploziv al lui Oyinkan Braithwaite şi anunţă o nouă voce  literară entuziasmantă.“ Nylon

„Nu te poţi abţine să dai pagină după pagină.“ Buzzfeed

„Tulburătoare, jucăuşă şi delicioasă.“ Ayobámi Adébáyo (Rămâi cu mine)

„Debutul strălucitor al lui Braithwaite e la fel de tăios ca un cuţit. Amuzant de caustic şi scris  cu o măiestrie genială, Sora mea, ucigaşa în serie nu are niciun cuvânt care să nu fie la locul lui.“ Publishers Weekly

Cititorii care îl cunosc pe Jonathan Swift doar prin prisma Călătoriilor lui Gulliver sau ca autor de satire au ocazia, citindu-i Jurnalul, să descopere și o altă fizionomie, mai intimă, a autorului.

Înzestrat cu o inteligență sclipitoare, Swift este trimis la Londra în anul 1970 de episcopatul Irlandei ca să reprezinte interesele clericilor anglicani săraci pe lângă regina Anne și Parlamentul de la Londra. În cei trei ani petrecuți aici, scriitorul își consemnează aventurile, greutățile și dezamăgirile sub forma unor scrisori pe care i le adresează tinerei Esther Johnson (Stella), de care l-a legat o afecțiune puternică până la sfârșitul vieții.

În traducerea excepțională a lui Andrei Brezianu, care semnează și prefața cărții, Jurnal pentru Stella este un tablou inestimabil al Londrei secolului al XVIII-lea și o mostră rară de frumusețe a limbajului.

Citește un fragment pe blog Art.

Au trecut mai bine de cincisprezece ani de la evenimentele din Povestea Slujitoarei, iar regimul teocratic al Republicii Galaad încă ţine frâiele puterii cu o mână de fier. Dar apar primele semne că Galaadul începe să se erodeze din interior. Exact în acest moment de răscruce, vieţile a trei femei complet diferite se întrepătrund în mod neaşteptat. Urmările pot fi dezastruoase sau pot duce la un viitor mai bun, dar cu siguranţă vor cutremura zidurile lumii care le ţine captive. Rămâne de văzut dacă aceste ziduri se vor şi prăbuşi.

În paginile Testamentelor Margaret Atwood îi deschide cititorului uşa spre cele mai ascunse cotloane ale Galaadului pe măsură ce fiecare personaj feminin din povestea ei e nevoit să–şi dea seama cine este de fapt şi cât de departe ar merge pentru lucrurile în care crede.

„Dragi cititori, toate întrebările pe care mi le–aţi pus despre Galaad şi despre mecanismele lui au fost o sursă de inspiraţie pentru această carte. Sau aproape toate. Cealaltă sursă de inspiraţie a fost lumea în care trăim.“ Margaret Atwood

„Prin această carte, Atwood ne aminteşte de puterea adevărului înaintea răului.“ People

„O poveste captivantă scrisă într–un ritm alert, revoluţionară şi cu accente de melodramă.“ The New York Times

„Toată lumea ar trebui să citească Testamentele.“ Los Angeles Times

„O continuare pe măsura operei care a precedat–o. Acest lucru este posibil şi datorită capacităţii lui Atwood de a surprinde, chiar şi atunci când scrie despre un univers pe care credem că–l cunoaştem atât de bine.“ USA Today

„Femeile din Galaad sunt mai fascinante ca niciodată.“ NPR

„Se prea poate să nu existe scriitor mai potrivit decât Margaret Atwood când vine vorba să aducă în discuţie anxietăţile lumii în care trăim.“ Entertainment Weekly