Descrierea editurii: „Pentru prima dată, Niels Bentzon dă greş.
Într-o noapte, la Copenhaga, o femeie cu un mesaj enigmatic scris pe mână se aruncă de pe un pod. Deşi a fost chemat Niels Bentzon, negociatorul poliţiei din Copenhaga, acesta nu a reuşit s-o convingă pe femeie să renunţe la gestul său. Niels va descoperi că victima nu era doar o simplă femeie labilă psihic care s-a sinucis, ci o prim-balerină la Teatrul Regal, care dispăruse de două zile. În timp ce oraşul e sufocat de caniculă, ancheta cunoaşte noi răsturnări de situaţie în clipa în care autopsia dezvăluie că femeia fusese deja înecată şi resuscitată înainte să se arunce de pe pod. Atunci când ajunge în sânul unei societăţi secrete care practică moartea clinică, Niels Bentzon descoperă că se află pe urmele unui criminal misterios şi foarte meticulos…”
Al doilea volum cu Niels Bentzon, polițistul danez care a fost însărcinat în volumul precedent, „Ultimul om bun”, să afle cine și de ce omoară oameni buni de pe tot cuprinsul planetei și cum de reușește să le lase pe spate acele tatuaje extraordinar de complexe. A trecut aproape un an și acum Niels, vindecat miraculos de fobia sa de călătorii pe distanțe mari, a devenit principalul negociator cu sinucigașii al poliției din Copenhaga. Probabil că a reușit în sfârșit să ajungă și el la acele cursuri de perfecționare organizate de FBI care-i fuseseră interzise până acum din pricina distanței enorme dintre Danemarca și SUA. Sau poate și-a băgat mințile în cap, acum că alături îi stă Hannah Lund, strălucitoarea astrofiziciană și geniu precoce, care nici acum nu-și poate reveni pe deplin după ce i s-a sinucis fiul și a părăsit-o și bizarul ei soț. Cine știe?
Un lucru e însă cert: Niels Bentzon este înzestrat cu o charismă deosebită și știe ce să le spună celor care s-au hotărât că nu mai au niciun motiv să rămână pe acest pământ. Recordul lui de persoane salvate este doborât însă atunci când o tânără se aruncă de pe un pod și își găsește sfârșitul acolo. Cine este misterioasa balerină care s-a dovedit mai înspăimântată de cineva din mulțime decât de faptul că-și va sfărâma capul pe șinele de tren de sub pod? Ce căuta în pielea goală acolo, după ce rătăcise fără țintă pe străzi? De ce prezenta urme de resuscitare pe piept? Și de ce părea să fi fost înecată înainte de-a ajunge sus pe pod? Și cine era urmăritorul ei misterios?
Ei bine, se pare că în Copenhaga există o Clinică a Somnului. Unde diverși clienți cu tot soiul de forme grave de insomnie vin aici ca să-și trateze afecțiunea. Însă unii dintre ei au dus mai departe tratamentele. Dicte, prim-balerină la Teatrul Regal, cea care s-a sinucis aruncându-se de pe pod și care provenea dintr-o familie extrem de bogată (și de scorțoasă, mi-aș permite eu să adaug), era una dintre acele persoane. Ei i se alătură un tânăr balerin care nu stă pe gânduri să o înece din când în când și apoi să o readucă la viață. Scopul? Dovedirea faptului că sufletul există, că se mai află și altceva dincolo de moarte, că nu acesta este sfârșitul definitiv. Intră și Socrate în scenă și ale sale discursuri care au dovedit existența sufletului, chiar înainte ca geniul antichității să bea cupa plină cu zeamă de cucută.
Există trei fire narative, care se leagă între ele abia către final. Pe lângă ancheta lui Niels, mai avem și o fată se află internată într-un ospiciu după ce și-a găsit mama cu gâtul tăiat la ele în casă. Misteriosul ei asasin părea să fi fost tocmai bărbatul cu care femeia îi punea coarne soțului. De atunci au trecut ani buni și fata n-a mai scos un sunet. Dar tatăl ei este decis să scoată adevărul la iveală cu orice preț și să-și vindece fiica, după ce poliția a fost incapabilă să-l identifice pe criminal. Apoi, o mai avem și pe Hannah Lund, acum însărcinată cu gemeni. Niels și-a părăsit soția arhitect plecată tocmai în Africa de Sud și s-a căsătorit cu Hannah Lund, partenera în rezolvarea misterelor din precedentul volum. Numai că acum s-a ivit o mare problemă: Hannah pare din ce în ce mai înstrăinată de el, mai indiferentă, mai rece, respinângându-i orice încercare de apropiere. El crede că ea nu-l mai iubește, ea crede că ar trebui să facă avort, pentru ca micuții pe care îi va naște nu cumva să moștenească schizofrenia de care a suferit și fiul ei sinucigaș.
Dileme morale peste alte dileme morale. Când anume se transformă niște embrioni în ființe umane, când capătă aceștia conștiință și suflet și pot, oare, stabili oamenii că de la un anumit număr de săptămâni încolo nu mai e moral și legal să faci avort? E moral să omori oameni în numele științei? Dar să-i resuscitezi pentru a dovedi ceva? Ca de obicei, prada e cea mai surprinzătoare, la fel și prădătorul. Autorii danezi care se ascund în spatele pseudonimului A.J. Kazinski construiesc cu migală o intrigă complexă și surprinzător de antrenantă și când am crezut că am prins criminalul, ia-l de unde nu-i. Și iar a început jocul de-a șoarecele și pisica. Iar m-am trezit urmărind cu sufletul la gură aventurile lui Niels și ale soției sale, însă măcar Kazinski nu m-a lăsat până la ultima pagină să aflu cine e maestrul păpușar care s-a jucat cu victimele cu o indiferență și un dispreț la adresa ființei umane de-a dreptul strigătoare la cer.
Am avut și câte ceva de reproșat. Capitolele dedicate dilemelor lui Hannah veneau exact când devenea acțiunea mai interesantă. Iar pentru tatăl din mine nu picau chiar ușor. În plus, incredibil cât de ușor pot pica unii în capcană, doar pentru a servi totuși scopului autorului de a demonstra ceva. Însă, așa cum ziceam și pe Goodreads, seria Niels Bentzon a devenit din ce în ce mai bună de la un volum la altul. Mai complexă, mai așezată, mai bine organizată, prinzându-l pe cititor în mreje și având darul de a-l face să-și pună și el același gen de întrebări pe care și le pun personajele: există viață după moarte? Are ființa umană suflet? Când devine un ghem de celule ființă umană și cât de ușor ne putem descotorosi de el? Și cine poate lua această decizie? Doar mama, singură? Sau are și tatăl un cuvânt de spus? Dileme, acțiune, suspans și personaje complexe, cu probleme mai mici sau mai mari, cam acestea par a fi ingredientele care au transformat scrierile autorilor nordici într-un adevărat fenomen mondial. Și pofta după poveștile lor nu pare să se sfârșească prea curând.