Deprecated: Hook custom_css_loaded is deprecated since version jetpack-13.5! Use WordPress Custom CSS instead. Jetpack nu mai acceptă CSS personalizat. Citește documentația pe WordPress.org pentru a învăța cum să aplici stilurile personalizate pe site-ul tău: https://wordpress.org/documentation/article/styles-overview/#applying-custom-css. in /home/bibliotecaluiliv/public_html/wp-includes/functions.php on line 6078
Lansare de carte #online: „Două singurătăți. Despre roman în America Latină“, Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Márquez- miercuri, 27 aprilie, ora 19.30 - Biblioteca lui Liviu

Lansare de carte #online: „Două singurătăți. Despre roman în America Latină“, Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Márquez- miercuri, 27 aprilie, ora 19.30

Publicat pe De Liviu Szoke

Miercuri, 27 aprilie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea volumului Două singurătăți. Despre roman în America LatinăMario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Márquez – scriitori câștigători ai Premiului Nobel pentru Literatură – recent apărut în traducerea lui Tudorei Șandru Mehedinți în seria de autor Mario Vargas Llosa, coordonată de Denisa Comănescu la Humanitas Fiction.

Participă: Adrian Lesenciu și Angelo Mitchievici, scriitori și critici literari. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

O conversație uitată, de la începutul carierei celor mai mari nume ale romanului latinoamerican, care au marcat literatura ultimului secol și începutul secolului XXI, Două singurătăți aduce față în față și contrapune doi scriitori de geniu, două viziuni artistice, două modalități de a spune și imagina povești. Îmbogățit cu mărturii ale literaților prezenți, cu interviuri și cu fotografii, volumul îi atrage pe cititori în laboratorul unde realitatea și biografia se transformă în ficțiune și mit.

În 1967, când are loc întâlnirea dintre Mario Vargas Llosa și Gabriel García Márquez, scriitorul columbian oferise lumii Un veac de singurătate. În doar câteva luni, romanul căpătase un statut legendar, la fel ca misteriosul și fabulosul sat Macondo, și adusese în lumina reflectoarelor literatura latinoamericană. La acel moment, Mario Vargas Llosa publicase deja Orașul și câinii și primise Premiul Rómulo Gallegos pentru Casa Verde. Termenul de „realism magic“ încă nu fusese inventat, dar stilul pe care avea să îl descrie sintagma, da. Iar ambii scriitori știau că fac parte dintr-un spectaculos boom literar. În timp, operele lor aveau să fie răsplătite cu două Premii Nobel. Primul, în 1982, acordat de Academia Suedeză lui Gabriel García Márquez, pentru „roman și proză scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o bogată lume imaginară, reflectând viața și conflictele unui continent“. Al doilea, acordat lui Mario Vargas Llosa, în 2010, pentru „cartografierea struc­turilor puterii și imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individului“.

„Au mai avut loc, de atunci, nenumărate discuții literare […], dar această conversație, purtată acum mai bine de o jumătate de secol, oferă chei de înțelegere fundamentale.“ — Sergio Ramírez, El País

Un eveniment Humanitas Fiction #online pe paginile de streaming ale editurii: Facebook – Humanitas Fiction și Youtube Humanitas.  Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe paginile de podcast ale Grupului Humanitas: Spotify https://spoti.fi/3pdxUCI, Apple  https://apple.co/2RnzcP6, Google https://bit.ly/3d0ZgHx, Soundcloud https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud și Deezer https://bit.ly/3cxg091

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, și a copilărit în Bolivia împreună cu mama și bunicii materni, închipuindu-și că tatăl lui murise și că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta își părăsise soția însărcinată și avea să-și revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 și 1952 urmează cursurile unei școli militare din Lima – experiență descrisă în primul roman, Orașul și câinii. În 1955 se căsătorește cu o mătușă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, și divorțează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verișoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franța ca profesor de spaniolă și jurnalist. După o tinerețe în care se apropiase de comunism, ia distanță față de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătorește, predă la universități din America și Europa, de­vine scriitor celebru prin forța epică, luciditatea și ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.

În seria de autor Mario Vargas Llosa la Editura Humanitas Fiction au apărut: Cinci Colţuri (2016), Rătăcirile fetei nesăbuite (2016), Mătușa Julia și condeierul (2017), Lituma în Anzi (2017), Orașul și câinii (2017), Istoria lui Mayta (2019), Casa Verde (2019), Băieții și alte povestiri (2019), Chemarea tribului (2019), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2020), Elogiu mamei vitrege (2020), Povestașul (2020), Paradisul de după colț (2021), Vremuri grele (2021), Conversaţie la Catedrala (2021), Visul celtului (2021), Două singurătăți. Despre roman în America Latină în dialog cu Gabriel García Márquez (2022).

Gabriel García Márquez s-a născut în 1927 la Aracataca, în Columbia. Își petrece copilăria în satul natal, crescut de bunicii materni. După moartea bunicului, în 1936, locuiește cu părinții, mai întâi în Sincelejo, apoi în Baranquilla. În 1947 ajunge la Bogota pentru a studia dreptul și științele politice la Universitatea Națională din Columbia, dar renunță la facultate și devine reporter al ziarului El Universal în Cartagena de Indias. Lucrează apoi la importante publicații din Columbia, călătorește în Europa, apoi în Cuba, devenind ulterior corespondent al agenției cubaneze de știri Prensa Latina la New York. După această apropiere de regimul comunist, își petrece următorii ani în Europa, Havana Columbia și Mexic, unde se și stabilește în 1981. Moare în 2014, în Ciudad de Mexico. De la debutul din 1950, cu Ochi de câine albastru, publică în ritm constant, consacrarea internațională fiindu-i adusă de Un veac de singurătate (1967) și consolidată de Toamna patriarhului (1975), Cronica unei morți anunțate (1981) și Dragostea în vremea holerei (1985). În 1982, Gabriel García Márquez a primit Premiul Nobel pentru literatură.

 Volumul Două singurătăți. Despre roman în America LatinăMario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Márquez este citit de Radio Guerrilla.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *