Deprecated: Hook custom_css_loaded is deprecated since version jetpack-13.5! Use WordPress Custom CSS instead. Jetpack nu mai acceptă CSS personalizat. Citește documentația pe WordPress.org pentru a învăța cum să aplici stilurile personalizate pe site-ul tău: https://wordpress.org/documentation/article/styles-overview/#applying-custom-css. in /home/bibliotecaluiliv/public_html/wp-includes/functions.php on line 6078

Warning: error_log() has been disabled for security reasons in /home/bibliotecaluiliv/public_html/wp-content/themes/jumla/functions.php on line 332
Semnal editorial 471 + Fragment în avanpremieră: C.J. Tudor - Fetele care ard - Biblioteca lui Liviu

Semnal editorial 471 + Fragment în avanpremieră: C.J. Tudor – Fetele care ard

Publicat pe De Liviu Szoke

De la autoarea bestsellerului Omul de cretă 

Un orășel cu un trecut întunecat… Și un prezent primejdios.

Cu cinci sute de ani în urmă, opt martiri au fost arși pe rug.

Cu treizeci de ani în urmă, două adolescente au dispărut.

Cu două luni în urmă, un vicar a murit în mod misterios.

Bine ați venit în Chapel Croft! Reverendul Jack Brooks și fiica lui adolescentă, Flo, ajung aici sperând într-un nou început. Numai că membrii micuței comunități sunt superstițioși, nu au deloc încredere în străini și ascund cu încăpățânare secrete vechi.

Încă din prima zi, pastorul își dă seama că trebuie să afle răspunsuri la niște întrebări de-a dreptul înfricoșătoare: de ce nu i-a spus nimeni că fostul prelat s-a sinucis? De ce are fiica sa viziuni cu fete care ard? Cine îi trimite mesaje de amenințare?

Fantomele trecutului au de rezolvat răfuieli vechi și nu-și pot găsi odihna. Iar Jack le stă în cale…

„Fanii lui Gillian Flynn, Tana French și Jess Lourey vor sări în sus de bucurie fiindcă au ocazia de a citi noul thriller psihologic al lui C.J. Tudor… Înfricoșător și imposibil de uitat…“
BOOKLIST

„C.J. Tudor operează mereu la granița dintre credulitate și neîncredere, creând o atmosferă amenințătoare.“
SUNDAY TIMES

Data apariției 19 apr. 2022
Titlu original The burning girls
ISBN 978-606-43-1314-0
Cod bară 9786064313140
Autor C.J. Tudor
Traducător Alexandru Macovescu
Editura Nemira
Imprint Armada
Colecția Armada
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 384
Număr volume 1
Greutate (kg) 0.3300

 

FRAGMENT ÎN AVANPREMIERĂ

 

Flo stă în genunchi pe podea, în sufragerie, și scoate obiecte din cutii. Din fericire, nu sunt prea multe. Când a ajuns, într-un târziu, camionul companiei de mutări, celor doi tineri tatuați le-a luat douăzeci de minute să descarce bunurile noastre lumești. Nu sunt prea multe cu care să te mândrești după o viață de muncă.

Mă trântesc pe canapeaua uzată, care încape doar în sufrageria înghesuită. Tot ce se află în casă e de mici dimensiuni, scund și șubred. Niciuna dintre ferestre nu se deschide cum trebuie, așa că devine insuportabil de cald. Trebuie să-mi amintesc să mă aplec un pic când trec pragul dintre bucătărie și sufragerie (nu sunt chiar o amazoană).

Baia e de un verde-măsliniu, cu pete de mucegai. Nu există duș. Sursa de căldură e asigurată de un boiler pe bază de ulei și de un șemineu antic la care trebuie să se uite un specialist, altfel o să murim gazate când o să vină iarna.

Ca să mă concentrez pe lucrurile bune, nu plătim chirie. Putem să o transformăm într-un cămin primitor. Dar nu chiar acum. Acum vreau să mănânc, să mă uit la televizor și să dorm.

Flo ridică privirea spre mine.

— Sper că tot ce s-a întâmplat azi nu te-a făcut să uiți ce magherniță sinistră e casa asta!

— Nu, dar sunt prea obosită și lihnită acum ca să mă apuce depresia. Bănuiesc că n-o fi vreun restaurant cu livrare prin apropiere?

— Cred că în următorul sat e o pizzerie Domino. Am căutat pe Google pe drum.

— Aleluia! Civilizație. Căutăm să vedem ce e pe Netflix?

— Parcă ăia de la firma de telecomunicații n-au instalat fibra optică?

La naiba!

— Atunci ne uităm la posturile publice.

— N-ai tu norocul ăsta!

— Ce? De ce?

Se ridică și se așază pe canapea lângă mine, luându-mă cu brațul pe după umeri.

— „Ce-i în neregulă aici, Michael?“

Zâmbesc când aud trimiterea la filmul de groază The Lost Boys (Frați de sânge). Măcar s-au lipit de ea câteva dintre referințele mele culturale.

— Nu există antenă prin satelit. Știi ce înseamnă când nu există antenă prin satelit?

— O, Doamne! Îmi las capul pe spate. Pe bune?

— Mda…

— În ce ne-am băgat?

— Să sperăm că nu e capitala mondială a crimei.

— Cu vampirii mă descurc. Cruci am multe.

— Și o cutie misterioasă.

Cutia. Mă înfuriasem așa de tare pe Durkin că nu mi-a menționat împrejurările morții reverendului Fletcher, că aproape uitasem de la ce pornise totul din prima. Mă uit în jur.

— Nu mai știu unde am lăsat-o.

— În bucătărie.

Flo sare de pe canapea și se întoarce cu cutia pe care o așază lângă mine. Mă uit la ea cu suspiciune.

„Reverendului Jack Brooks.“

— Așa? Flo agită o foarfecă.

O iau și tai banda adezivă care o ține închisă. Înăuntru e ceva învelit în hârtie de ambalat. E un bilet deasupra. Îl scot.

Nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască. De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri.

Luca 12:2-3

Mă uit la Flo, care ridică din sprâncene.

— Cam melodramatic!

Pun biletul jos și desfac hârtia de ambalat. E o valiză maro, uzată, de piele.

Mă uit lung la ea. Simt furnicături în brațe.

— O deschizi? mă întreabă Flo.

Din păcate, nu am vreo scuză rezonabilă să nu o fac. Ridic capul și o pun pe canapea. Înăuntru zăngăne ceva. Desfac clemele.

„Nimic nu este acoperit care să nu se descopere.“

Interiorul e tapisat cu mătase roșie, iar conținutul e strâns cu curele: o Biblie legată în piele, o cruce grea cu Iisus răstignit, agheasmă, cârpe din muselină, un bisturiu și un cuțit cu zimți.

— Ce e? mă întreabă Flo.

Înghit în sec și simt puțină greață.

— E un set de exorcism.

— Uau! Apoi se încruntă: Nu știam că pentru exorcism se folosesc cuțite.

— De obicei, nu.

Mă întind și apuc cuțitul de plăselele uzate de os. E rece și neted în mână. E greu, marginile zimțate sunt ascuțite și acoperite de pete maronii ruginite.

Flo se întinde.

— Mamă, e cumva…

— Da.

Devine tema zilei.

Sânge.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *