Nominalizări: Goodreads Choice Award Nominee for Mystery & Thriller 2022
Nota Goodreads: 4,33 (1 072 188 note)
Descrierea editurii: „„Bine ai venit în familie!”, îmi spune Nina Winchester, în timp ce îmi strânge mâna. Acest job este ultima mea șansă de a începe o nouă viață. Șansa de a mă reinventa, de a fi altcineva. Dar în curând voi afla că secretele familiei Winchester sunt mult mai întunecate decât ale mele… În fiecare zi, fac curățenie în casa familiei Winchester. O iau pe fiica lor de la școală. Le gătesc o cină delicioasă și mă retrag în cămăruța mea de la mansardă. Încerc să ignor faptul că Nina face mizerie doar ca să mă privească cum curăț. Trec cu vederea toate minciunile absurde pe care le spune și îmi mușc buza de jos de fiecare dată când mă acuză pe nedrept. Îmi este mult mai greu să-l ignor pe soțul ei perfect, Andrew, cu șarmul lui blând și zâmbetul frumos. Visez uneori să fiu în locul Ninei, să am viața ei, hainele scumpe, brațele soțului ei în jurul meu. Ce nu ar fi trebuit să ignor însă este faptul că ușa dormitorului meu se încuie doar din exterior. Nu-i nimic, soții Winchester nu știu cu adevărat cine sunt. Nu au nicio idee de ce sunt în stare.”
Doamne, ce a putut să mă enerveze personajul Nina Winchester și odrasla ei! Și ce întorsătură de situație, și ce șerpi sunt cu toții! Și ce răbdare a trebuit să aibă biata Millie! Și ce siniștri sunt unii, care, cu cât sunt mai bogați, cu atât se consideră mai îndreptățiți să le facă viața un calvar celor care depind de ei și care că li se cuvine orice pe lume, fără a suferi vreo consecință a faptelor lor atunci când sar calul. Și aici e un cal cât cel folosit știm noi în ce asediu. Suspansul crește gradual și ești convins că tocmai ai întâlnit cel mai dezgustător personaj din ultima vreme, dar bineînțeles că lucrurile nu sunt cum par a fi, altfel thrillerele domestice ar trebui să înceteze să-și mai spună așa și să-și aleagă altă meserie.
Pe scurt, Millie este o tânără de douăzeci și șapte care a ispășit zece ani în închisoare pentru c-a omorât pe cineva. De ce, nu contează inițial, dar vom afla pe parcurs. Știm doar că n-a fost întru totul nevinovată, nici nu s-a aflat la locul nepotrivit și în momentul nepotrivit. Acum doar ce-a fost dată afară de la încă o slujbă ingrată și umilitoare și a ajuns pe drumuri, dormind în mașină. Așa că șansa unui job de vis într-un enorm conac din New York, ca menajeră a unui cuplu, familia Winchester, putred de bogat este ca o mană cerească pentru ea. Însă Millie nu știe ce se petrece în casa aia și cum un job de vis se poate transforma încet-încet într-un adevărat calvar.
Aflăm, de pildă, foarte repede că femeia care a angajat-o s-o ajute în casă, Nina Winchester, este de fapt o scorpie manipulatoare care are serioase probleme cu atitudinea la adresa unei biete fete care nu face decât să încerce să își facă pe cât se poate de bine treaba pentru care a fost angajată. Și ce primește în schimb pentru că doarme în mansardă, într-o cameră cât un dulap și mănâncă doar când apucă, pentru că să facă ordine într-un căsoi în care stăpâna pare un fel de demon îngrozit de curățenie îi înghite aproape toate orele în care nu face mâncare pe care fiica nici n-o mănâncă, iar mama, Nina, îi reproșează că n-a făcut-o cum trebuie sau nu a folosit ingredientele speciale pe care i le-a cerut cât se poate de clar? Reproșuri peste reproșuri, nazuri din partea unei copile răzgâiate peste măsură, ordine absurde și, mai ales, contradictorii, și peste toate acestea domnește un permanent aer de încordare, de amenințare, ca și cum lucruri necurate se petrec în spatele ușilor închise. Noroc cu Enzo, grădinarul italian care nu știe prea multă engleză și care o avertizează încă de la început pe Nina că pentru ea este un pericol să zăbovească prea mult în această casă. Dar cine are urechi să-l asculte pe grădinar, fie el și extrem de sexy?
Dar bineînțeles că există totuși și-o rază de lumină, o umbră de înțelegere, un suflet care s-o asculte și pe Millie și să o înțeleagă după ce monstrul de Nina i-a mai amărât încă o zi din viață, zi pe care Millie trebuie totuși s-o suporte dacă nu vrea s-ajungă iar pe stradă sau, mai rău, după gratii pentru c-a încălcat termenele eliberării sale condiționate. Și cine e acel suflet înțelegător? Bietul Andrew Winchester, stăpânul casei, cel care aduce bani în casă, frumos de pică, arătos, musculos (deși mereu m-am întrebat când au bogătașii timp să meargă la sală și să arate ca halterofilii când ei muncesc de dimineață până seara) și, mai ales, atent la nevoile și necazurile altora. O victimă a capriciilor propriei soții, se pare și, cum spuneam, o rază de lumină pentru Millie, care se lasă atrasă într-un periculos joc cu el, dar mai ales cu soția lui. Sau nu? Dacă lucrurile nu sunt de fapt ceea ce par a fi? Căci altfel n-am mai fi avut un thriller domestic, nu? Ce rost ar mai fi avut toate aceste jocuri, șantaje, mistere și acest aer rău prevestitor într-o poveste în care suspansul crește gradat și se acumulează de la o pagină la alta? Sau cele două perspective ce schimbă complet paradigma poveștii?
Concluzie? Există thrillere și megathrillere. Există bestsellere și cărți care devin megapopulare, care se vând în milioane de exemplare și se transformă instantaneu în hituri, aducându-le scriitorilor odată cu ele nu doar vânzări pe măsură, ci și o popularitate colosală și un succes aproape garantat pentru aproape orice vor mai scrie ulterior (ceea ce nu înseamnă neapărat că următoarele volume vor rupe gura târgului și îi vor da iarăși pe spate pe cititori cu valoarea, suspansul și ingeniozitatea lor, iar aici avem exemple destule de scriitori și scriitoare care au avut un singur hit, pe care au avut timp să-l lucreze atent, iar apoi editura care i-a ales acel prim hit a ajuns să considere că vaca merge mulsă mult mai des și mai rapid, iar următoarele potențiale hituri au devenit de fapt „bombe”).
Menajera este un astfel de exemplu și, după ce-am citit și al doilea volum al seriei, Secretul menajerei, pot afirma cu destulă încredere că Freida McFadden face parte din prima categorie, nu e doar o scriitoare care a dat marea lovitură cu un prim roman, apoi s-a stins. Deși a atins popularitatea maximă cu Menajera, un roman cu peste un milion de note pe Goodreads, ceea ce teoretic s-ar transpune în câteva milioane bune de exemplare vândute (vreo șapte, dacă algoritmul înmulțirii cu șapte al notelor de pe Goodreads este încă valabil), aproape toate celelalte cărți ale ei, și cele apărute înainte de Menajera, și cele de după au devenit extrem de populare și au note bune. Eu, unul, sunt tare curios să văd ce a mai scris și ce va mai scrie.
„Închid ochii pentru o clipă și mă gândesc la cum ar fi să fiu în locul Ninei și să trăiesc viața ei. Să fiu femeia responsabilă de toată reședința asta. Să am haine scumpe și pantofi și mașina aia de figuri. Să am o menajeră pe care să o frec întruna – s-o oblig să gătească în locul meu, să curețe în locul meu și să trăiască în grota aia minusculă din mansardă, în timp ce eu am dormitorul cel mare, cu pat uriaș și cu nenumărate așternuturi. Și, mai presus de orice, să am un soț ca Andrew. Să-și lipească buzele de ale mele, așa cum și le-a lipit de ale ei. Să-i simt căldura trupului pe pieptul meu…”