Semnal editorial 209: 4 romane noi în curs de apariție în colecția Ficțiune Fără Frontiere de la editura Paralela 45 – Lalami, Ji-Young, Aubert, Korneliussen

Într-o seară de primăvară, Driss Guerraoui, un imigrant marocan în California, traversează o intersecție întunecată, unde este ucis de o mașină ce se îndepărtează în viteză. Repercusiunile morții sale adună o serie de personaje foarte diferite, care, pe măsură ce își spun povestea, își dau seama că legăturile invizibile ce îi țin împreună – chiar și când aceștia rămân profund despărțiți de rasă, religie sau clasă – devin tot mai evidente. Când se rezolvă misterul legat de ceea ce i s-a întâmplat lui Driss Guerraoui, secretele de familie se destramă, ipocrizia unui orășel este dată pe față și se naște dragostea, în formele ei cele mai imprevizibile și întortocheate.

Lalami ne oferă un portret fascinant despre rasă și imigrație în America. Motorul narațiunii este reprezentat de o poveste polițistă clasică, sub care se găsesc întrebări mai interesante: Ce înseamnă să fii alienat de familie și de țară? Cine ajunge să fie ascultat și cine e redus la tăcere?

Time Magazine

Relatarea aceasta construită cu atâta pricepere despre o crimă și consecințele ei demască fără trâmbițe presiunea sub care americanii obișnuiți, cu rădăcini musulmane, au viețuit după evenimentele de la 11 septembrie.

J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură

După cea de-a treia încercare de sinucidere, Yu-jeong este pusă să aleagă între a fi internată într-o clinică de psihiatrie și a o acompania pe mătușa ei, o călugăriță în vârstă, într-o misiune caritabilă, ce presupune o serie de întâlniri săptămânale cu prizonieri condamnați la moarte. În timpul vizitelor la închisoare, femeia îl cunoaște pe Yun-su, un bărbat care pe parcursul vieții s-a intersectat doar cu violență și sărăcie și pe care îl așteaptă un destin tragic în spatele gratiilor. Între cei doi se stabilește o conexiune neașteptată.

Capitolele narate la persoana întâi relevă în mod alternativ poveștile de fundal ale celor două personaje principale, într-un discurs cu atenție la detalii, ce atinge probleme sociale, chestionează problema controversată a condamnării la moarte și detabuizează felul în care ne raportăm la traumele personale.

Cărțile lui Gong Ji-young au fost traduse în 14 limbi.

Ida fixează, cu o claritate dureroasă și o sinceritate scânteietoare, rolurile familiale pe care ea și cei de lângă ea trebuie să și le asume sau să le părăsească, rând pe rând. Scriitura precisă și intensă a Mariei Aubert, din al doilea ei volum, Oameni în toată firea, adună la un loc micile fisuri și goluri din viața fiecăruia dintre noi, din care recompune o arhitectură a vulnerabilității, dezolantă și înduioșătoare, pe alocuri.

Personajul principal al romanului Oameni în toată firea, o femeie singură, fără copii, găsește speranță în noile practici medicale, începând procesul de a-și congela ovulele pentru viitor, când va găsi bărbatul potrivit. Obsesia ei spune ceva foarte important despre ce înseamnă să te maturizezi ca femeie: la un moment dat, opțiunile se restrâng și, în afară de rolul de mamă sau soție, rămân puține categorii sociale percepute pozitiv în care să te integrezi. Aubert a scris un mic roman de pionierat despre ce înseamnă să fii o femeie singură în societatea modernă.

                                                                                                         Klassekampen

În acest roman îndrăzneț despre cultura tânără din Groenlanda, Korneliussen suprinde în mod genial, prin monologuri, e-mailuri și schimburi de SMS-uri, maturizarea a cinci personaje din Nuuk, capitala țării: Fia „se lasă de cârnați” (bărbați); fratele ei are o aventură cu un bărbat influent; un cuplu de lesbiene trece printr-o perioadă importantă de tranziție; iar Arnaq, o tânără dată peste cap, le forțează pe toate celelalte personaje să își confrunte fricile.

Printr-o colecție de nopți neclare și dimineți spălăcite de după, Korneliussen creează o literatură groenlandeză așa cum nu am mai văzut niciodată – tânără, urbană, jucându-se cu fluxul conștiinței, împânzită de limbaj digital și pulsând cu viață de noapte.

Succesul înfloritor al lui Niviaq Korneliussen, o tânără autoare groenlandeză, reprezintă un punct de turnură în istoria literaturii groenlandeze.

The New Yorker

HOMO Sapienne și-a creat propriul gen literar. Este vorba de un realism sexual nefiltrat.

Politiken