Nominalizări: Australian Book Industry Award (ABIA) Nominee for Literary Fiction 2016, Women’s Prize for Fiction Nominee for Longlist 2016
Nota Goodreads: 3.58 (14431 note)
Descrierea editurii: „Căzut în dizgrație și urmărit de oamenii regelui Saul, tânărul David, împreună cu un grup de apropiați, jefuiește satele Iudeei. Dacă i se opune rezistență, omoară fără ezitare. Într-o astfel de incursiune, Natan, băiatul care tocmai privise cum tatăl îi este ucis, vorbește cu un glas profetic care nu-i aparține, prorocind ascensiunea lui David la tronul Iudeei. Din acel moment, Natan este nedespărțit de soldatul, regele și poetul David, este confesor, martor și proroc al faptelor de vitejie, al victoriilor și al pierderilor, al nelegiuirilor și al ispășirilor celui care avea să lase posterității o legendă tulburătoare și cei peste o sută cincizeci de psalmi. După o muncă uriașă de documentare, cu o intuiție și o empatie ce transcend mileniile, Geraldine Brooks ne transportă într-o lume de demult pe care o însuflețește și o preschimbă pentru noi din manuscrise moarte într-o realitate vie.”
În cuvântul de încheiere, autoarea australiană Geraldine Brooks spune că legendarul personaj David trebuie să fi existat cu adevărat, altfel ar fi fost imposibil ca un popor să plăsmuiască un personaj cu atât de multe defecte pe care să și-l transforme în erou național. Exact cu această impresie rămâi după ce termini această extraordinară: că David este un personaj plin de defecte. Că acestea îi cam depășesc de departe calitățile, transformându-l însă, până la urmă, în om, nu într-un soi de semizeu, de personaj de legendă.
Pornind de la textele adunate mai târziu în Biblie, autoarea reconstituie formidabila poveste a celui care a strâns pentru prima dată laolaltă triburile scindate ale lui Israel și le-a transformat într-o națiune de care să țină cont toți vecinii. David a fost un copil chinuit. Rod al unui soi de viol, deși părinții săi erau soț și soție, David a crescut în calitate de mezin al familiei pe care tatăl său cel mult îl ignora, asta când nu-l plesnea fără motiv și nu-l alunga de lângă el, pedepsindu-l pentru orice nimic, iar frații săi aveau grijă să-i facă și ei tot timpul zile fripte. Așa că micul David a trăit cu spaima în suflet și n-a știut ce înseamnă dragostea de tată sau de frați. Mai târziu, printr-o împrejurare fericită și a unui cumul de coincidențe, David ajunge față în față cu faimosul Goliat. Ce s-a întâmplat mai departe știe toată lumea care a studiat religia în școală.
Geraldine Brooks alege însă să aștearnă atlfel povestea legendarului David. O spune la persoana întâi, însă prin glasul tânărului profet Natan, al cărui tată fusese ucis de David pentru că nu catadicsise să le dea trupelor sale merinde spre a-și continua misiunea de cucerire a noi și noi triburi și teritorii. Așadar, micul Natan își vede tatăl ucis, însă e sfătuit și acceptă să plece alături de David, al cărui profet și sfătuitor de încredere va deveni. Ne aflăm în vremuri în care se pare că Dumnezeu își transmitea voia prin gura unor aleși. Unul dintre acești aleși este tocmai Natan, pe care David, simțind oarece remușcări după ce-i omorâse tatăl, îl ia sub oblăduirea sa.
Și astfel ajungem să-i cunoaștem firea, temerile, faptele, metehnele, soțiile și copiii lui David. De la înfrângerea regelui Saul, pe care Domnul l-ar fi vrut înlocuit de David, și până hăt-departe, aventurile se țin lanț. Un fel de cronică alcătuită din amintiri, povestiri, fapte și întâmplări, ba chiar un soi de interviuri cu foste și actuale soții de-ale lui David, cu frații lui, cu mama sa, așa ajungem să-l cunoaștem nu doar pe legendarul David, ci, mai ales, pe omul David. Și ajungem să-i cunoaștem mai ales defectele, mai puțin faptele bune: afemeiat, pizmaș, încăpățânat, aprig la mânie, ușor influențabil cu alte ocazii, gata să-și trimită la moarte cel mai bun conducător de oști ca să poată pune mâna pe superba nevastă a acestuia după ce o văzuse scăldându-se, într-o noapte, pe acoperișul casei ei, gata să treacă cu vederea toate nenorocirile pe care le cauzau fiii săi cei netrebnici, chiar dacă lumea șușotea și strâmba din nas, gata să treacă sub tăcere crime oribile dacă acestea serveau intereselor sale și așa mai departe.
Mult mai departe. O viață de om spusă de profetul său. De profetul său care la un moment dat se satură și se retrage departe de curte, de intrigi și de înjunghieri pe la spate, pentru a lua, la rândul său, sub aripa-i protectoare, pe cel care avea să devină un alt personaj de legendă. Cine, nu spun, vă las să vă răscoliți amintirile din școală sau din Biblie.
O superbă cronică istorică ce pare totuși combinată ori cu amintiri inventate, ori cosmetizată ca să sune mai bine, mai dur, mai interesant. Povestea începe destul de greu, e foarte dificil să reușești să ții minte multitudinea de personaje, de soții, de prieteni, de frați și de generali care au roluri mai mult sau mai puțin importante, în pofida faptului că ai o listă de personaje chiar la început de carte. Apoi, însă, după ce prinzi firul, povestea începe să te prindă și ajungi să dai pagină după pagină. Rezultatul final… mai mult decât mulțumitor. Mi-au rămas în minte pasaje, fraze, idei, prea multe ca să le enumăr aici, prea ample ca să încarc articolul cu ele. O excelentă frescă istorică ce mi-a adus aminte de faptul că, deși acum am ajuns acum să privesc cu uimire în ce s-a transformat predarea religiei în școală, obișnuiam să devorez asemenea povești. Fără a le analiza însemnătatea și implicațiile, desigur, căci vârsta mea era prea fragedă, ci doar lăsându-mă purtat de poveste. Așadar, povestea păstorului care a devenit Regele Iudeii.