Makingoful Dincolo de noapte: Cyberpunk gotic

Publicat pe De Liviu Szoke

Daca americanii il au pe William Gibson slava ciberpunkului! noi, romanii il avem pe FLORIN PITEA  iata ca exceleaza si-n gotic dupa ciberpunk.

Literatura română e ceva care li s-a întîmplat altora. Cînd eram licean – demult, în alt mileniu – o doamnă profesoară foarte competentă ne povestea, colegilor mei şi mie, despre cronicari, despre ţărani, despre pămînturi, despre ciobani, despre turme, despre baltage, despre salcîmi şi aşa mai departe.

Din fericire pentru subsemnatul, acea doamnă profesoară – Aurora Stănărîngă pe numele său – era şi foarte tolerantă. Ca urmare, în timpul orelor, am citit pe sub bancă, vreme de vreo trei ani, ediţii de buzunar britanice sau franţuzeşti ale unor romane de Isaac Asimov, Frank Herbert, Poul Anderson, Frederic Brown, Philip K. Dick sau H.P. Lovecraft. O dată, chiar m-a întrebat ce făceam acolo (eram destul de concentrat la lectură) şi am relatat senin despre ecologia planetei Dune şi despre viermii de nisip. Doamna profesoară a avut bunăvoinţa să mă asculte fără să mă întrerupă…

Cam aşa se face că, pînă în ziua de azi, am rămas mai familiarizat cu Hari Seldon şi cu Paul Muad’Dib decît cu Petre Petre şi cu Ilie Moromete. Aflasem că eram destinat să îmi petrec restul vieţii în viitor şi că viitorul înseamnă schimbare (uneori abruptă şi neprevăzută). Dar tot viitorul înseamnă şi contactul dintre culturi – fie paşnic, fie violent.

Aşa se face că, atunci cînd un scriitor venit dintr-un alt univers imaginar mi-a propus să scriu un anumit tip de povestire, nu am refuzat, ci mai degrabă am mulţumit pentru invitaţie. Domnul Oliviu Crâznic este pasionat de literatura gotică, în concordanţă cu o modă literară care se face din nou simţită pe piaţa occidentală de aproape două decenii, iar pentru un împătimit al genului (post)cyberpunk, aşa cum sînt eu, goticul e mai degrabă ca un străunchi excentric despre care ceilalţi membri ai familiei SF preferă să nu vorbească. Dar în (post)cyberpunk se mai şopteşte cîteodată numele străunchiului. Cînd eram mai tineri, i-am prăduit şifonierul. Chiar nu v-a dat de bănuit faptul că noi, cei cu ochelari reflectorizanţi, ne îmbrăcăm în negru şi sîntem activi mai mult noaptea?

Nu ratati ultimul roman al autorului -ANUL TERMINAL- si lansarea de la Bookfest 2012.

posted by voicunike

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *