
ANA NICULESCU: „Librarul ajunge astfel să joace un rol dublu: este ghid cultural și purtător de cuvânt al unei industrii pe care statul nu o consideră esențială. El trebuie să traducă pentru public jargonul economic și să justifice de ce cartea tinde să devină un obiect de lux. În acest peisaj fragil, așteptările librarilor de la autorități sunt unele de bun-simț: programe reale de stimulare a lecturii și achiziții publice care să mărească tirajele de carte și să dea curaj editurilor să parieze mai mult pe scriitori debutanți sau pe titluri mai nișate.”
Întregul articol, AICI:
ȘERBAN RADU: „În al doilea rând, dacă ne îndreptăm atenția către numărul librăriilor la nivel național vedem că acestea sunt aproape absente în orașele mici și medii. Absența librăriilor și disfuncționalitatea bibliotecilor rămase funcționale (multe au dispărut, în ultimii 35 de ani) ar trebui să ridice semne serioase de întrebare guvernanților față de dezvoltarea armonioasă a viitoarelor generații.”
Întregul interviu, AICI:

PETRE BARBU: „Piața editorială este imaginea fidelă a României: supraviețuiește, fără un plan, fără o viziune pe termen lung. Editorii, până la urmă, sunt niște eroi fără glorie. Fac cultură (scrisă) pe banii lor, o fac cum se pricep mai bine, cu profituri sau pierderi. Cei care decid cât de bine muncesc editorii sunt cititorii. Mulți, puțini, din ce în ce mai puțini, cititorii sunt cei care susțin actuala industrie editorială.”
Întregul articol, AICI:
NICU ILIE: „La nivel european, România încă are vânzări mult sub medie, dar, după creșterea actuală, are unul dintre cele mai mari niveluri de taxare. Asta în timp ce state în care industria editorială este cu adevărat prosperă – Norvegia, Irlanda, Marea Britanie – au TVA zero, iar Franța și Germania de 5,5, respectiv 7%. În fiecare dintre aceste state, taxarea redusă are rolul de a favoriza dezvoltarea unui domeniu strategic esențial, cartea, care a fost și este un vector major în promovarea culturii locale și – extrem de important – a valorilor democratice prin diversitatea perspectivelor și prin stimularea generală a cunoașterii și empatiei.”
Întregul articol, AICI:
SEBASTIAN-RAUL PAVEL: „Ceea ce lipsește cu desăvârșire este spiritul asociativ: edituri, distribuitori și difuzori acționează ca insule izolate, reacționează separat la aceleași provocări, deși împart același teren de joc. Această atomizare îi face incapabili – sau indiferenți – la orice proiect comun pe termen lung.”
Întregul articol, AICI:

