Viitoare apariții SF & Fantasy (și nu numai) VII – Toamnă-Iarnă 2016

Editura Rao:

Editura Rao este probabil cea mai secretoasă editură de la noi și e o adevărată minune atunci când se decide să răspundă chiar și la o întrebare banală. Am stabilit acum câteva luni cu persoana care se ocupa de pagina de facebook să facem un interviu, i-am trimis întrebările, obținusem acordul directoarei editurii să răspundă acelor întrebări, însă de atunci pauză. Iar acum persoana care se ocupă de pagina de facebook spune că nimeni nu știe nimic de întrebări. Tipic. Însă Rao își vede de treabă în continuare și publică pe bandă rulantă cărți bune, foarte bune și mai puțin bune. Seriile merg mai departe (nu toate, unele sunt abandonate fără explicații, altele recunosc și ei că nu mai sunt rentabile, altele sunt publicate alandala) și, din când în când, avem parte și de tort, nu doar de prăjituri. Căci Rao publică și SF și fantasy, chiar dacă nu recunoaște și se ferește de etichetări. Nu pot fi iertați pentru tărăgănarea unor serii precum Roata Timpului, Ticălosul Gentilom, Pendergast, Nașterea Iernii sau cum i-o spune și multe altele, dar afacerea e afacere și oricum nu ai cu cine dialoga.

Tibor Rode – Virusul Mona Lisa (Das Mona Lisa Virus, 2016), traducere de Cristina Tripon. Încă n-am auzit nimic despre acest autor, dar avem prezentarea editurii: „Această povestire uimitoare, înfiorător de bună, debutează cu dispariţia misterioasă a unor participante la un concurs de frumuseţe din Statele Unite. Ulterior, câteva dintre ele reapar, dar sunt total desfigurate. De aici şi până la o posibilă legătură cu un virus informatic numit Mona Lisa nu este decât un pas. Specialista Helen Morgan încearcă să descifreze conexiunile dintre un fals după celebra pictură Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci şi acest virus care deformează fotografiile, iar în final ajunge pe urmele unui criminal periculos”.

Blake Crouch – Wayward Pines III: Orașul din munți (Wayward Pines III: The Last Town, 2014), traducere Lingua Connexion. Până n-am vizionat îneputul sezonului doi al serialului omonim nici măcar n-am știut că avem de-a face cu o serie SF. Ei bine, m-am lămurit, așa că am împins seria asta mult mai în față pe lista cu dorințe.

Brad Thor – Codul de conduită (Scot Harvath XIV: Code of conduct, 2015), traducere Lingua Connexion. Nu sunt familiarizat cu opera lui Brad Thor, însă am auzit numai lucruri bune despre această serie. Păcat că Rao a decis că n-are importanță ordinea în care trebuie publicate romanele acestei serii, căci avem parte de volumele 11, 13 și 14. De același autor, Lista Neagră (Black List, 2012) și Act de Război (Act of War, 2014).

Maggie Mitchell – A doua fată (Pretty is, 2015), traducere Graal Soft. O altă autoare de care n-am auzit, așa că apelez din nou la prezentarea editurii: „Primit cu aplauze atât de critica americană, cât şi de cea europeană, “A doua fată”, romanul lui Maggie Mitchell, câştigă un dublu pariu: nu este doar un thriller remarcabil, ci şi o investigaţie profundă a psihologiei adolescenţei, o analiză a sfârşitului copilăriei. Două fete sunt răpite şi duse într-o cabană din pădure unde stau alături de răpitorul lor carismatic, închegând o ambiguă relaţie de iubire şi ură. Aproape douăzeci de ani mai târziu, una din ele, devenită profesor de engleză la un colegiu, îşi retrăieşte drama în paginile unui roman. Cea de-a doua, devenită actriţă în Los Angeles, descoperă citind scenariul filmului în care urma să joace o poveste terifiant de cunoscută”.

Guy Lawson – Tipii cu arme (Arms and the dudes, 2015), traducere Graal Soft. N-am văzut filmul și nici nu știam că este bazat pe o carte. Prezentarea editurii: „Bazată pe un caz real, cartea ne dezvăluie povestea, celebră deja în Statele Unite, a trei prieteni care au câştigat 300 de milioane de dolari din traficul de arme, înşelând Departamentul american al Apărării. Volumul a fost ecranizat de Warner Bross, iar o parte din filmări a avut loc în România. Cartea ne face cunoştinţă cu „şmecherii“ – Efraim Diveroli, David Packouz şi Alex Podrizki – care au semnat un contract cu Departamentul Apărării pentru a livra muniţie armatei afgane. Adevărul însă este altul. Veţi fi martorii unei călătorii care începe într-un apartament din Miami Beach şi continuă în peşterile muntoase din Albania, pe coridoarele puterii de la Washington şi la frontierele Irakului şi Afganistanului. Lawson expune în cartea lui lumea misterioasă şi sumbră a traficului global de arme”.

Dan Brown – Inferno (Robert Langdon IV: Inferno, 2013), traducere de Adriana Bădescu. Din moment ce se lansează filmul, hai și cu ediția tie-in. Am citit cartea și nu mi-a plăcut. Dacă am rezistat vitejește la Codul lui Da Vinci și la Îngeri și Demoni, în schimb la volumul de față am căscat de mi s-au rupt fălcile. Alergături prin subteranele Washingtonului și urmăriri și dezvăluiri și întorsături de amețești complet în final. Păzea că vine și Robert Langdon cinci la anul, care se va numi Origin. Și iar comploturi peste comploturi și dezvăluiri care vor schimba lumea din temelii.

Iar acum să trecem la secretele din subteranele Bibliotecii Naționale, căci de la Rao n-o să pupăm în veci dezvăluiri, deși îl publică de Dan Brown în toate formatele posibile (chiar, o fi existând și Cartea de colorat Codul lui Da Vinci?).

Patrick Rothfuss – Tainica iscodire a celor tăcute (Kingkiller Chronicles 2.5: The Slow Regard of silent things, 2014). O nuvelă din universul Cronicilor Ucigașului de Regi. Părerile împărțite despre calitatea traducerilor primelor două volume și prețul extrem de piperat m-au împiedicat să cumpăr primele două volume în română. Dar dacă apare și nuvela asta, cine știe, poate-mi voi călca pe inimă. Iar Patrick Rothfuss a luat-o pe urma lui George R.R. Martin și a lui Scott Lynch și-a început să scoată un volum la cinci ani, ducându-și cu zăhărelul la nesfârșit fanii.

Blake Crouch – Materia Întunecată (Dark Matter, 2016), traducere de Adriana Bădescu. Un alt roman SF scris de autorul celebrei serii Wayward Pines, pe care editura Rao îl ține secret, nu care cumva să afle lumea și să-l cumpere când va apărea. Un thriller SF alert, pe care sigur vor sări marile studiouri americane să-l ecranizeze. Deoamdată aștept cartea cu mare nerăbdare. De lăudat faptul că editura Rao s-a întrecut pe sine însăși, publicând toată seria Wayward Pines într-un singur an.

Paul Hoffman – Bătaia Aripilor (The Left Hand of God III: The Beating of His Wings, 2013), traducătorul e secret. În sfârșit o trilogie dusă la bun-sfârșit, chiar dacă la ani buni distanță de apariția primului volum (la noi). De același autor, în aceeași serie, la editura Rao: Mâna Stângă a lui Dumnezeu (The Left Hand of God, 2010) și Ultimele Patru Lucruri (The Last Four Things, 2011). Și când te gândești că n-au trecut decât șase ani de la traducerea primului volum.

Malin Persson Giolito – Nisipul mișcător (Störst av allt, 2016), traducere de Liliana Pelici. Dacă merg nordicele la editura Trei, de ce n-ar merge și la Rao? Au dovedit-o Jo Nesbo, Henning Mankell sau Jussi Adler Olsen, așa că hai și cu fiica lui Leif G.W. Persson. Prezentare: „Quicksand is told through the captivating voice of Maja Norberg, an 18-year-old girl on trial for a shooting in her school where among those killed were her boyfriend and her best friend. When the novel opens, Maja has spent nine excruciating months in jail awaiting trial. Now the time has come for her to enter the courtroom. But how did Maja, the good girl next door, popular and excellent at school, become the most reviled teenager in the country. What did she do? Or is what she didn’t do that brought her here? As the trial progresses, we flash back to the months leading up to the shooting, to witness how the turning point in Maja’s life was falling in love with Sebastian Fagerman, son of Sweden’s richest business tycoon. Sebastian is dazzling and dangerous and Maja is drawn to him like a moth to a flame. As her relationship with him takes over her life, she increasingly loses touch with her parents and friends who fail to hear her silent calls for help. Is Maja a cold-blooded murderer or is she just a girl who has lost her way, and now has lost the ones she loved?”

James Patterson & Michael Ledwidge – Grădina zoologică (Zoo, 2012), traducere de Andra Elena Agafiței. Nu știu de ce, dar aveam impresia că romanul acesta a mai apărut o dată la Rao, parcă-i văzusem coperta pe undeva. În orice caz, mașinăria de scris bestsellere pare de neoprit, ceea ce mă face uneori să cred că el nici nu mai scrie de fapt acele cărți, ci doar își trece numele pe ele pentru a se vinde mai bine.

Imogen Robertson – Iarnă la Paris (Winter in Paris, 2013), traducere Liliana Pelici, prin Lingua Connexion. Pare un roman de ficțiune istorică de înaltă clasă, care cu siguranță-și va găsi publicul țintă și la noi.

Kiran Millwood Hargrave – Făuritoarea de hărți (The girl of ink and stars, 2016), traducere de Cristina Mihael Tripon. Cărțile Young Adult se dau ca pâinea caldă, inferent că sunt general fiction, fantasy, SF sau mai știu eu ce alt gen. O dovedește faptul că seriile SF sau fantasy pentru adulți sunt abandonate la jumătate sau chiar după primul volum, în timp ce cele care se încadrează la YA merg mai departe cu constanță.

Lauren Kate – Cascada (Teardrop II: Waterfall, 2014), traducere de Andra Elena Agafiței. A doua parte a seriei Teardrop, din care a mai apărut în iunie (minuneeee!) Lacrima. Asta e, seriile fantasy pentru adolescenți se vând, cele pentru adulți nu. Prin urmare, într-un an putem avea parte de un diptic al aceleiași autoare, pentru un roman din Roata Timpului (e drept, de vreo trei ori mai gros) trebuie să așteptam patru sau cinci ani.

Stephanie Garber – Caraval (2017), traducere de Andra Elena Agafiței. Din ce-am găsit pe Goodreads, romanul va fi tradus în peste treizeci de țări și va apărea de-abia în 2017. Pare un young adult destul de interesant, aproape sigur primul dintr-o serie.

J.D. Rinehart – Coroana celor trei I: Regele blestemat (Crown of three I: Crown of three, 2015). O altă serie fantasy pentru cei tineri. Prezentare de pe catalog: „O saga captivantă plină de magie și monștri, vrăjitori și război, în îndepărtatul regat Toronia. Secretele de familie se împletesc cu magia într-o poveste în care creaturile ciudate, bătăliile și puterea determină destinele tripleților Tarlan, Elodie și Gulph. Separați la naștere, cei trei cresc fără a ști nimic unul despre celălalt. Totuși, există o profeție străveche, în care se vorbește despre cum, într-o bună zi, cei trei se vor regăsi și, astfel, vor reuși să readucă pacea în regat.”

David Baldacci – Vega Jane II: Tărâmul celor Cinci Cercuri (Vega Jane II: The Keeper, 2014), traducere de Ofelia Al Gareeb. Al doilea volum al seriei Vega Jane, început cu Lovitura de grație (The Finisher, 2014), apărut la Rao în ianuarie 2016. Dacă se vrea, se poate (în cazul seriilor pentru adolescenți sau copii, desigur). Descriere: „Tărâmul celor Cinci Cercuri este povestea fantezistă și extravagantă – care te intrigă într-un mod misterios – a unei fete forțate să lupte pentru viața ei, pe măsură ce parcurge un tărâm plin de primejdii și de nenumărate provocări. Folosindu-și istețimea, îndemânarea, șiretenia și inventivitatea, Vega Jane se dovedește o eroină puternică și perseverentă, care ajunge să se bucure rapid de toată simpatia cititorului.”

Michelle Harrison – 13 Comori II: 13 Blesteme (Thirteen Treasures II: 13 Curses, 2010), traducere de Liliana Pelici. Altă serie fantasy pentru copii sau adolescenți, al cărei al doilea volum însă n-a reprezentat o prioritate pentru editură, astfel încât apare la o distanță de patru ani de primul, 13 Comori (13 Treasures, 2010). Descriere: „Povestea legăturii dintre tărâmul oamenilor și cel al zânelor continuă în acest al doilea volum al trilogiei 13 Comori. Acum Red pornește în căutarea fratelui ei, răpit de creaturile magice. Captivă într-o lume fermecată și înșelătoare, Red trebuie să îndeplinească o misiune: să găsească treisprezece talismane vrăjite.”

John Le Carre – Tunelul cu porumbei (The Pigeon Tunnel: Stories from my life, 2016), traducere de Maria Aciobăniței. Subtitlul spune totul. Povestiri autobiografice scrise de autorul unor romane celebre precum Cârtița, Genul nostru de trădător sau Un adevăr delicat, despre care am scris acum ceva vreme. Mai erau destule romane neapărute, de aceea mi se pare cam ciudată decizia editurii Rao de a scoate tocmai acest volum. În fine, se pare c-ar fi la modă autobiografiile, așa că, de ce nu și John Le Carre?

Ken Follett – Codul Zero (Code to Zero, 2000), traducere – Graal Soft. Voiam să zic că romanul acesta a mai apărut acum ceva ani la editura Olimp, cea care i-a tradus pentru prima dată pe Ken Follett, Robert Ludlum, Frederik Forsyth sau Clive Cussler, fără să-mi dau seama că a apărut în 2000 și că pe atunci nu cred că mai exista editura Olimp (cred că l-am confundat cu Codul Rebecca, al aceluiași autor), apărut tot la Olimp.

Jeffery Deaver – Colecționarul de Piele (Lincoln Rhyme XI: The Skin Collector, 2014), traducere de Maria Aciobăniței, prin Lingua Connexion. Seria Lincoln Rhyme i-a adus celebritatea lui Jeffery Deaver, un autor cu idei și cu o execuție pur și simplu extraordinare. Din ce am auzit povestindu-se, căci, spre rușinea mea, încă n-am citit nimic de el, în ciuda celebrei ecranizări din secolul trecut, cu Denzel Washington și Angelina Jolie. Pe site-ul editurii Rao se află disponibile momentan nu mai puțin de zece volume ale lui Jeffery Deaver, inclusiv o mare parte din seria Lincoln Rhyme (care a fost începută la noi în excelenta colecție Thriller de la Polirom, abandonată prea repede, din păcate), dar și din seria Kathryn Dance: primele două volume din serie, Păpușa Adormită (The Sleeping Doll, 2007) și Moartea vine on-line (Roadside crosses, 2009).

Amy Ewing – Bijuteria (The Lone City I: The Jewel, 2014), traducere de Cristina Mihael Tripon. Credeați că s-au terminat toate romanele distopice pentru adolescenți și că, în lipsă de altele, editura Rao a trecut la cele pentru adulți? Ei bine, v-ați înșelat, distopiile YA sunt mai populare ca oricând, așa că valul din ultimii ani amenință să ne înghită cu totul. Public, deci, există. Ce e de făcut, chiar nu știu. Poate să ne adaptăm? Să ne schimbăm gusturile? Să învățăm cinci limbi, ca să citim în toate? Sau să trecem și la alte genuri? Primul volum dintr-o serie ce mai cuprinde încă două romane și câteva povestiri.

Howard Jacobson – J (J, 2014). Pe catalogul editurii Rao pe care l-am primit la Kilipirim apare și acest roman de care n-am mai auzit nimic până acum. Din descriere pare un amestec de fantasy și de SF: „Doi oameni se îndrăgostesc, fără să știe de unde vin și nici încotro se îndreaptă. Ei nu sunt siguri dacă nu cumva au fost împinși unul în brațele celuilalt, dar cine să o fi făcut și, mai ales, de ce? J invită la o comparație cu 1984 de Geroge Orwell sau cu Minunata Lume Nouă de Aldous Huxley.” Nominalizat la Man Booker Prize și la Goldmisths Prize în 2014, are doar o notă foarte mică pe Goodreads, de doar 2.93.

Clive Cussler & Dirk Cussler – Zorii Semilunii (Dirk Pitt XXI: Crescent Dawn, 2010), traducere de Maria Aciobăniței. Al douăzeci și unulea roman din seria dedicată îndrăgitului erou Dirk Pitt. Am citit patru romane din această serie, toate publicate de editura Olimp acum ceva ani, însă editura Olimp n-a început seria în ordinea firească, adică să o ia de la primul volum, Pacific Vortex (1982), ci cu al optulea, Cyclops (Cyclops, 1986). Bine, e o întreagă harababură și ordinea în care au fost publicate în SUA, căci primul roman din serie, în ordinea cronologică a desfășurării acțiunii, a apărut în 1982, în timp ce de fapt primul roman care-l are ca protagonist pe Dirk Pitt a apărut în 1976 (Pacific Vortex!). Aventură cât cuprinde, de-a lungul și de-a latul mapamondului, un erou fermecător ce pare că n-are vârstă și mult suspans, acestea sunt ingredientele uneia din cele mai longevive serii de pe piață la ora actuală.

Michael Connelly – Jocul de Domino (Harry Bosch XX/Mickey Haller VI: The Crossing, 2015), traducere de Cristina Mihael Tripon prin Lingua Connexion. Un alt roman ce-i aduce împreună pe celebrul detectiv Harry Bosch (care are parte de un excelent serial creat de Amazon) și pe avocatul Mickey Haller. Descriere: „Proaspăt ieșit la pensie, Harry Bosch nu se gândește decât să își recondiționeze motociclete. Asta până în clipa în care fratele său vitreg, Mickey Haller, îi cere ajutorul. Clientul său, Da’Quan Foster, este acuzat că a ucis cu bestialitate o femeie. Sarcina celor doi frați este să îl scape pe Foster de închisoare, deși toate probele îl incriminează.”

Eugen Ovidiu Chirovici – Cartea Oglinzilor (The Book of mirrors, 2017). Se spune despre acest volum apărut direct în limba engleză că a fost obiectul disputei unei licitații cu foarte multe zerouri. Da, și e o carte scrisă de un autor român, pe care s-au bătut mai multe edituri europene importante, inclusiv Heyne din Germania. Așa că nu-i de mirare că Rao a sărit cu banul, Eugen Ovidiu Chirovici fiind publicat de ei. Descriere: „Romanul prezintă crima unui profesor de la Universitatea Princeton. Cartea debutează cu momentul în care un agent literar primește un manuscris parțial, în care autorul – student la vremea crimei – oferă indicii despre cine a comis asasinatul. Autorul a murit înainte ca agentul să aibă ocazia de a afla mai multe, ceea ce conduce la o anchetă pentru a-l descoperi pe criminal.”

Steve Berry – Taina Președintelui (Cotton Malone IX: The Lincoln Myth, 2014), traducere de Bogdan Marchidanu. Nu sunt sigur că despre această carte e vorba, deși am în fața ochilor coperta pregătită pentru acest volum (de pe catalog, firește, până o anunță Rao va mai trece ceva vreme, nu cumva să afle lumea). Din păcate editura Rao șterge de pe site cărțile care nu mai sunt pe stoc, așa că n-ai cum să-ți dai seama dacă un volum a mai apărut la ei sau nu. În acest moment pe site-ul lor se află cinci volume scrise de Steve Berry (aveam impresia c-ar fi mai multe – later edit: chiar sunt mai multe, încă nouă în afară de asta), însă fac parte și din seria Cotton Malone (care cuprinde deja douăsprezece volume) și sunt și volume de sine stătătoare. Iar editura Rao nu se deranjează să treacă măcar seria pe copertă, nu mai pomenesc de-a preciza al câtelea volum din serie e respectivul volum.

Posted by Liviu