Traducere de Iulia Gorzo
Imediat după apariția sa în 2022, Vladimir a intrat pe listele celor mai bune cărți ale anului alcătuite de NPR, Washington Post, Time, People, Vulture, Guardian, Vox, Kirkus Reviews, Newsweek, LitHub și New York Public Library. Până în prezent, a fost tradus în 14 limbi și urmează să fie ecranizat.
Într-un pașnic orășel universitar de pe Coasta de Est, viața unei distinse profesoare este pe punctul să se destrame. După o carieră onorabilă, soțul ei, profesor la aceeași facultate, este acuzat că în trecut a avut relații nepotrivite cu studentele. Atmosfera este încărcată, studenții – ostili, iar colegii protagonistei încep să facă presiuni și împotriva ei. Campusul devine un teren de luptă politică, iar căminul – spațiul unui armistițiu încordat. Ca un personaj din tragediile antice, aflată într-o situație extremă, protagonista acestui roman curajos cedează pasiunii interzise, scandaloase, și aruncă totul în joc – căsnicia, cariera, poate chiar libertatea. Cât de departe va merge ca să îl cucerească pe seducătorul și (oare?) neștiutorul Vladimir? Ce (sau cine) o va opri?
„Vladimir ne duce într-un teritoriu plin de pericole… alături de o protagonistă inteligentă și vicleană, cu care nu e de glumit: vrea totul – mâncare bună, vin, țigări fumate pe furiș… Vladimir este un roman subversiv pentru că tratează cu seriozitate dorințele acestei femei.“ — USA Today„Un roman șocant, sexy, plin de răsturnări de situații . .
După un asemenea debut, e greu de imaginat ce va scrie Julia May Jonas în continuare!“ — Sunday Times
„Exact ca bărbatul încătușat care apare în prologul romanului, odată ce deschizi cartea, ești prins fără scăpare.“ — Kirkus Reviews
JULIA MAY JONAS s-a născut în 1981. După încheierea unui masterat în dramaturgie la Universitatea Columbia, scrie și regizează piese de teatru, predând artă dramatică la Skidmore College și la New York University. În prezent locuiește în Brooklyn cu familia. Vladimir, romanul ei de debut, a propulsat-o imediat în prim-planul scenei literare internaționale, fiind tradus în 14 limbi.
- Categorie: carte
- Titlu: Vladimir
- An apariție: 2025
- Ediție: I
- Format: 13×20 cm
- ISBN: 978-606-098-898-8
- Colecție: Raftul Denisei
- Domeniu: literatură
- Autor: Julia May Jonas
- Traducere: Iulia Gorzo
Traducere de Domnica Macri
Bestseller internațional, finalist în 2023 la The Courier-Mail People’s Choice Queensland Book of the Year Award și la Australian Independent Book Awards, tradus în peste 15 țări.
Ultima dată când Aura, sora lui Esther Wilding, a fost văzută, se îndrepta spre mare. Pentru a descoperi adevărul despre dispariția acesteia, Esther călătorește din Tasmania spre Copenhaga și Insulele Feroe, urmând indiciile lăsate în urmă de Aura: basme despre selkie, lebede și femei, condensate în șapte versuri criptice, pe care Aura și le-a tatuat, ca tot atâtea văluri care să-i acopere povestea. Periplul lui Esther, condus la tot pasul de mituri și legende, devine o călătorie prin iubire, doliu și împăcare. Cele șapte văluri ale lui Esther Wilding este un roman puternic despre intensitatea iubirii dintre surori, despre curajul de a-ți purta inima pe piele și despre transformare.
„Precum cele mai bune romane, Cele șapte văluri ale lui Esther Wilding este, în cele din urmă, o poveste despre iubire.“ — Sydney Morning Herald
„Un roman tulburător despre traumă și izbăvire.“ — Books+Publishing
HOLLY RINGLAND a avut o copilărie fericită, bucurându-se de florile din grădina mamei sale de pe coasta estică a Australiei. Interesul pentru povești și mai ales pentru cultură i-a fost trezit de la vârsta de nouă ani, când familia ei a făcut o călătorie cu rulota prin numeroase parcuri naturale din America de Nord. După împlinirea vârstei de 20 de ani, a lucrat patru ani într-o comunitate izolată de indigeni din zona deșertului australian, în rezervația Uluru-Kata Tjuta National Park. În anul 2009 s-a mutat în Anglia, obținând un master în scriere creativă la University of Manchester în 2011. A predat scriere creativă la Lancaster University și pentru femei din închisori. Eseurile și proza sa scurtă au apărut în mai multe publicații literare și antologii, printre care TEXT Journal, The Griffith Review și UWAP’s Desert Writing. Publicat în 2018, primul său roman, Florile pierdute ale lui Alice Hart (The Lost Flowers of Alice Hart; Humanitas Fiction, 2020), s-a bucurat de succes internațional, fiind tradus în peste 30 de țări, și stă la baza serialului omonim difuzat pe Prime Video în 2023, având-o pe Sigourney Weaver în rolul principal. Romanul a câștigat General Fiction Book of the Year în cadrul Australian Book Industry Awards 2019 și a fost nominalizat la International Dublin Literary Award 2020. În 2022, publică cel de-al doilea roman, bestsellerul Cele șapte văluri ale lui Esther Wilding (The Seven Skins of Esther Wilding; Humanitas Fiction, 2025), tradus în peste 15 țări. A fost ales Cartea anului 2022 de Booktopia și este finalist, în 2023, la The Courier-Mail People’s Choice Queensland Book of the Year Award și la Australian Independent Book Awards. În 2023, îi apare prima carte de non-ficțiune, The House That Joy Built, care devine bestseller național, și publică un newsletter săptămânal de succes pe Substack – The Joy Rise – despre intersecția dintre creativitate și conexiune. Cărțile sale s-au vândut în peste 500.000 de exemplare. Pe lângă scris, este o vorbitoare și o povestitoare apreciată, fiind invitată la unele dintre cele mai importante festivaluri culturale din Australia. În 2021, și-a făcut debutul pe micul ecran, fiind coprezentatoarea serialului documentar Back to Nature, difuzat în prime-time de ABC TV. Holly Ringland își împarte timpul între Australia și Marea Britanie.
- Categorie: carte
- Titlu: Cele șapte văluri ale lui Esther Wilding
- An apariție: 2025
- Ediție: I
- Pagini: 536
- Format: 13×20 cm
- ISBN: 978-606-097-478-9
- Colecție: Raftul Denisei
- Domeniu: literatură
- Autor: Holly Ringland
- Traducere: Domnica Macri
Traducere și note de Angela Hondru
Stralucită scriitoare a Japoniei postbelice, Sawako Ariyoshi reînvie povestea adevărată a dansatoarei Okuni din Izumo, creatoarea teatrului Kabuki.
În Japonia secolului al XVI-lea, să fii kabuki („destrăbălată“) însemna să sfidezi convenţiile, să îmbrăţişezi noul (şi moda „barbară“ adusă de occidentali). Aşa i se va spune şi lui Okuni, fata de la ţară al cărei viitor nu prevedea nimic spectaculos, dar care îşi află vocaţia în dans. Dansul o va purta spre Kyoto şi Edo, dansul îi va deschide drumul spre inima bărbaţilor, spre palatele samurailor şi ale concubinelor imperiale. Însă pe frumoasa Okuni nu o atrage strălucirea aristocraţiei. Pentru ea, arta spectacolului se îmbogăţeşte în stradă, unde viaţa freamătă neîngrădită. Aici, în faţa oamenilor de rând, printre jongleri, muzicanţi şi femei uşoare, dăruieşte tot ce are mai bun, aici prind viaţă, din iubirile, dezamăgirile şi speranţele artiştilor, personajele pe care le interpretează, aici ia naştere teatrul Kabuki, arta inovatoare ce rupe legătura cu rigidul No. Îmbinând ritmurile dansurilor sacre din templele nipone cu muzica vie cântată de oamenii de rând, care îşi exprimă neîngrădit pasiunile, Okuni devine prima dansatoare de Kabuki.Într-un roman emoţionant – în acelaşi timp poveste de dragoste şi evocare a unei epoci glorioase şi sângeroase din istoria Ţării Soarelui Răsare –, Sawako Ariyoshi reuşeşte, în Dansatoarea de Kabuki, să dea viaţă unei figuri legendare a Japoniei.
„Romanul lui Ariyoshi o repune în drepturi pe legendara Okuni din Izumo, ale cărei merite artistice au fost trecute sub tăcere timp de câteva secole într-o societate dominată de bărbați.“ — World Literature Today
„Sawako Ariyoshi este una dintre cele mai valoroase voci literare ale Japoniei postbelice.“ — J. Thomas Rimer
„Viața lui Okuni, evocată cu atâta sensibilitate de Sawako Ariyoshi, reprezintă un punct de cotitură al rafinatei arte dramatice nipone.“ — Library Journal
Una dintre cele mai importante figuri literare ale Japoniei postbelice, autoare de romane, povestiri, piese de teatru şi scenarii de film şi televiziune, SAWAKO ARIYOSHI (1931–1984) s-a născut în oraşul Wakayama. Îşi petrece o parte din copilărie în Java. În 1949 îşi începe la Tōkyō studiile de literatură şi artă dramatică, pe care le finalizează în 1952. După absolvire, lucrează în presă şi începe să se afirme ca scriitoare. Debutează în 1956 cu povestirea Baladă, nominalizată în acelaşi an la cea mai prestigioasă distincţie literară japoneză, Premiul Akutagawa. În 1959, beneficiază de o bursă Rockefeller şi studiază teatrul la Sarah Lawrence College din New York. Acesta este şi anul în care se impune ca romancieră, prin Râul Destinelor (în original, Râul Ki; Humanitas Fiction, 2024), primul volum al unei trilogii din care mai fac parte Râul Arida (1963) şi Râul Hidaka (1966). Romanul Parfum de curtezană (Humanitas Fiction, 2013, 2023) apare în 1962 şi este considerat, alături de Soţia doctorului (1967; Humanitas Fiction, 2008) şi Dansatoarea de Kabuki (1969; Humanitas Fiction, 2008, 2011), cea mai strălucită mărturie a talentului literar al lui Sawako Ariyoshi. În anii următori autoarea publică în acelaşi ritm susţinut romane, printre care În amurgul vieţii (1972) şi Prinţesa Kazu (1978). În 1979 Sawako Ariyoshi primeşte prestigiosul Premiu Mainichi. Piesele sale de teatru sunt jucate în întreaga lume, iar multe dintre romanele ei au fost adaptate pentru scenă şi au fost ecranizate.
- Categorie: carte
- Titlu: Dansatoarea de Kabuki
- An apariție: 2025
- Ediție: a III-a
- Pagini: 592
- Format: 13×20 cm
- ISBN: 978-606-097-428-4
- Colecție: Raftul Denisei
- Domeniu: literatură
- Autor: Sawako Ariyoshi
- Traducere şi note: Angela Hondru
