
Nominalizări: Andrew Carnegie Medal for Fiction 2022
Nota Goodreads: 3,74 (5 086 note)
Descrierea editurii: „Este anul 1944, iar Mathilde se îndrăgostește de Amin, un marocan sosit să lupte în armata franceză. După război, tânărul cuplu se stabilește în Maroc, încercând să întemeieze o familie. Însă dezamăgirile încep să se adune precum norii de furtună: lipsa banilor, rasismul și umilințele erodează stabilitatea cuplului. Lăsată singură acasă, pentru a crește cei doi copii într-o lume ale cărei reguli nu le înțelege, Mathilde își încalcă propriul statut de soție de fermier și sfidează șovinismul și codurile sociale ale țării, oferind servicii medicale populației rurale. Toate personajele romanului trăiesc într-o țară a celorlalți – în special femeile. Odată cu acest roman ce deschide o amplă saga de familie, Leïla Slimani abordează o tematică și un stil total diferite de cele care i-au adus consacrarea.”
Printr-o destul de ciudată coincidență, s-a nimerit ca în răstim de poate vreun an și ceva să citesc toate cele trei romane ale Leïlei Slimani apărute până acum în limba română (În grădina căpcăunului, despre care am scris pe Bookblog – nu pot da link deoarece site-ul e picat -, Cântec lin, despre care am scris pe blog, și, acum, proaspăt apărutul În țara celorlalți, publicat în colecția Anansi. World Fiction în traducerea lui Daniel Nicolescu). Spun ciudat deoarece nu prea este o autoare ale cărei scrieri să fie gustate de toată lumea, căci după ce le-am citit pe primele două am ajuns la concluzia că îi place să șocheze, să scoată cititorul din zona lui de confort și să-i arunce în față niște adevăruri necosmetizate, greu de înghițit, dificil de abordat și foarte ușor de ratat dacă nu le abordezi așa cum trebuie. Dar cum scriitoarea de origine marocană are talent cu carul și unul dintre volume i-a și adus un premiu Goncourt și un loc pe listele cu cele mai vândute cărți ale anului în Franța, se pare că tabăra celor care îi apreciază scrierile este mai numeroasă decât cealaltă.
În volumul În țara celorlalți, Leila Slimani schimbă direcția și abordarea și se apleacă asupra unui subiect complet nou pentru scrierile ei: finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și începuturile Marocului modern. O adevărată saga de familie începe prin acest ambițios și amplu roman în care Mathilde, o tânără franțuzoaică, se îndrăgostește de Amin, un tânăr marocan venit să lupte în armata franceză și apoi, după terminarea războiului, pleacă în Maroc cu el, în satul natal al acestuia, unde se căsătoresc și apoi îl ajută să-și urmeze visul de-a deveni un important cultivator de fructe în regiune, izbutind acolo unde înaintașii săi n-au reușit nimic.
Mathilde însă nu știe că acolo este o altă cultură și că libertățile și spiritul liber de care s-a putut bucura în voie în Franța natală îi vor fi îngrădite în patria ei de adopție nu de către soțul care văzuse lumea și îi cunoștea caracterul viitoarei soții, ci de către societate în general. Pentru că schimbările nu se fac peste noapte, mai ales într-o societate obișnuită ca rolul femeii să fie acela de ființă complet supusă bărbatului, din vorba căruia să nu iasă sub nicio formă și căruia să îi dea ascultare orbește, indiferent că deciziile acestuia îi duc la faliment, îi fac să moară de foame sau le înjosesc copiii, punându-le viitorul în pericol. Înalta Mathilde însă, care îl domină din multe puncte de vedere pe cel pe care l-a urmat până în pânzele albe doar din dragoste, nu poate fi supusă cu una, cu două.
Așadar, Amin se pune pe treabă la ferma familiei, însă greutățile și lipsurile, plus frământările politice și sociale îi pun tot timpul bețe în roate și îl împiedică să-și ducă la bun sfârșit misiunea de a croi un viitor luminos pentru familia sa și de a le demonstra celor care nu cred în el că poate să răzbată acolo unde cei de dinainte n-au putut. Mathilde îl ajută și ea cum poate, muncind de dimineață până seara, având grijă de cei doi copii care li s-au născut între timp și îngrijindu-se, totodată, căci ideile mor cel mai greu, de cei nevoiași și bolnavi, cerând ajutor pe unde se poate și încercând să îi vindece sau să le facă viața un pic mai ușoară celor abrutizați de lipsa de cunoștințe, de ideile străvechi după care continuă să se ghideze, de înapoiere, într-un cuvânt, căci ăsta e cuvântul cel mai potrivit, de nepăsare, indolență, instabilitate și lipsă de organizare.
Povestea nu decurge liniar, autoarea alegând să sară într-un mod aleatoriu de la un personaj la altul și lăsând adesea firele narative în aer, lucru care cam îngreunează lectura. Ba o ascultăm pe Mathilde, ba pe fiica ei Aicha, un copil aproape la fel de nonconformist ca mama ei, dar care aproape sigur îi va călca pe urme în pofida încercării de educație tradițională pe care încearcă să i-o ofere rudele din partea tatălui și Amin însuși, ba sărim apoi la Amin și la prietenii acestuia care descoperă o persoană complet schimbată atât de experiența războiului pentru o altă țară, cât și de experiența cunoașterii lui Mathilde, ba ajungem la un fost camarad de-al lui Amin din alt război, ba la o cucoană cu un trecut spumos, ba la fratele ușor fanatic al lui Amin și mulți, mulți alții. Se cere o saga, așadar, pentru a înnoda toate firele, pentru a le continua și a le uni. Poate era nevoie de mai multe pagini, deși volumul de față reprezintă, se zice, începutul unei serii, așadar, există speranțe de continuări și de deznodăminte.
În țara celorlalți este o poveste despre misiunea aproape imposibilă de a te adapta la o viață complet nouă, după ce ai renunțat de bunăvoie la cea de dinainte, și de a o lua de la capăt într-un mediu total diferit. Mathilde este un astfel de exemplu, căci ea renunță la o viață oarecum nesigură în Franța, unde se bucura complet de libertate, dar unde parcă nu-și găsea locul din pricina caracterului nonconformist, însă în Maroc dă peste o lume complet nouă, peste o societate nu doar cu vechi metehne de gândire și de comportament, ci și într-o continuă schimbare pe care până și lui Amin îi este imposibil s-o înțeleagă, să se adapteze la ea și să țină pasul cu ea, devenind și el, la rândul său, un străin în țara celorlalți.
