Lecturi 441 (Blog tour nr. 103): Dandy Smith – Fiica greșită

Noul thriller domestic apărut la Leda Bazaar, tradus de Roxana Brînceanu și redactat de mine și de colegul meu Shauki, pleacă de la o premisă pe care am mai întâlnit-o în romanele de acest gen, dar se transformă apoi într-un veritabil roman gotic, pentru ca mai apoi cele două planuri să conveargă și să devină… altceva. Ce anume, descoperiți, evident, citind cartea. Atmosfera generală, de orășel britanic sufocat de căldură, se combină cu cea rece, aproape înghețată și parcă încremenită în timp, dintr-un conac victorian în care doi frați adolescenți – dintre care băiatul se apropie deja de maturitate, în timp ce fata, ceva mai mică, are o relație extrem de apropiată cu fratele ei, nesănătos de apropiată, s-ar putea spune, împărtășită, de altfel, de acesta – sunt se poate zice sechestrați, sau mai degrabă ținuți sub un control strict, de către unchiul lor care le administrează averea și casa celor doi frați rămași orfani încă de timpuriu până când vor ajunge la maturitate. Însă totul se schimbă atunci când băiatul cunoaște o fată în oraș, iar sora lui, care nu iese niciodată de pe proprietate, cunoaște și ea un băiat. Dar totul o ia la vale atunci când, la o petrecere organizată de unchiul lor, lucrurile degenerează și acesta are un conflict violent cu tânărul.

De partea cealaltă le avem pe Caitlin și Olivia. Caitlin este sora mai mică, în timp ce Olivia, mai mare, într-o seară este lăsată responsabilă cu casa de către părinții lor, care pleacă la o petrecere, lăsându-le pe fete singure în casă. Numai că ce nu știu cei patru este că fata cea mare era pândită de ceva vreme de o siluetă întunecată cu intenții malefice, care în această noapte a găsit ocazia perfectă să o răpească pe Olivia. Ceea ce se și întâmplă și, sub amenințarea cuțitului și sub ochii îngroziți ai surorii mai mici, Olivia dispare în noapte. Timp de șaisprezece ani. Lăsând în urmă o familie distrusă, în care reproșurile dor aproape la fel de tare ca însăși răpirea și în care viața niciunuia dintre cei trei membri rămași nu va mai fi la fel.

Până acum, șaisprezece ani mai târziu, când Caitlin, profesoară și creatoare de conținut pe Instagram de succes, primește un telefon de la tatăl ei, care o suna numai ca să o cheme să aibă grijă de mama ei după ce suferise o nouă criză de panică, iar fata ei trebuia să dea imediat fuga la ea: Olivia s-a întors. Nu se știe cum, de unde și de ce, dar sora răpită în urmă cu șaisprezece ani s-a întors. Însă, precum în Reapariția lui Rachel Price de Holly Jackson (apărută de această dată la Leda Edge, traducere de Maria Adam) și la fel de tras de păr, în opinia mea, în loc să se bucure că sora ei s-a întors teafără (la exterior) și nevătămată, Caitlin începe să aibă suspiciuni tot mai mari că de fapt femeia revenită în sânul familiei nu e de fapt sora ei dispărută acum șaisprezece ani.

Iar povestea lui Caitlin începe încet-încet să semene cu cea a unei femei paranoice, dornice de atenție și tot mai nebună de la zi. Ca și cum i-ar părea rău cumva că nu mai este în centrul unei nedorite atenții din partea tuturor, că poate lăsa în urmă trauma (de parcă un asemenea lucru ar fi posibil) de-a fi rămas fără o soră într-un mod atât de oribil, că a crescut înconjurată de nesiguranță și măcinată de vină și că viața ei n-ar fi fost practic distrusă, odată cu a surorii sale, în acea noapte fatidică. Și, colac peste pupăză, logodnicul lui Caitlin începe să se comporte și el tot mai ciudat, culminând cu… Dar cred c-am oferit destule amănunte din povestea lor. De partea cealaltă avem o poveste cu o desfășurare lentă, dar extrem de interesantă, una dintre cele mai antrenante povești pe care le-am citit în ultima vreme, căci istoria fraților din conacul victorian are darul să-i provoace cititorului nenumărați fiori și să l facă să-și dea cu presupusul până spre final. Din păcate însă…

Dandy Smith scrie un thriller domestic care te ține cu sufletul la gură până la ultimele pagini. Iubirea de soră, trauma, frământările sufletești, sentimentul de vină că ar fi trebuit să facă mai mult, deși Caitlin era doar o copilă lipsită de putere, niște părinți pe care durerea îi înnebunește și îi face ca, în loc să se ocupe de singurul copil rămas și să îl prețuiască și iubească, recunoscători că le-a rămas totuși unul, să încerce să-l distrugă prin indiferență, sentimente reprimate și o neputință strigătoare la cer de a-și exprima emoțiile și a le preschimba în iubire. Toate acestea dau greutate unei povești interesante, nu foarte alerte, dar extrem, extrem de antrenante. Dublată de-o poveste aproape gotică, în care cei doi frați de la conac fac lucruri uluitoare și îi transformă și pe ei treptat-treptat în personaje tot mai grotești, ei bine, eu zic că aveți ce citi. Recomandată!

„Există o sinceritate în vocea lui care mă sperie. Nu vrea un „bine” banal și necinstit, cum răspund majoritatea oamenilor când sunt întrebați. El vrea cu adevărat să știe. În seara asta însă nu am energia necesară să dezgrop totul. Nu-i pot răspunde cu adevărul cel mai crud. Nu pot să recunosc că mă simt furioasă și vinovată, că există o singurătate atât de densă și de neagră, încât blochează orice altceva; că în această perioadă a anului nutresc o mânie irațională și intensă împotriva tuturor celor care au surori pe care le pot vedea, atinge și cu care pot vorbi. Așa că îi ofer un alt adevăr, mai ușor de digerat:

— Mi-e foarte, foarte dor de sora mea.” (p. 43)