A venit iarna! asta este propozitia folosita atit de des cind cad primii fulgi de zapada, iar eu pot spune ca a venit cea mai a naibii iarna! Este a patra zi in care colind cimpurile patriei noastre in control cu remediere pe liniile de medie tensiune ca sa pot da lumina oamenilor.Este a patra zi in care merg pe cimp cu vintul vijiind si viscolind zapada pe linga mine inconjurat totusi de liniste, o liniste spulberata doar de scirtiitul zapezii sub pasii mei, o liniste in care am avut timp sa ma mai gindesc si la cartile mele care ma asteapta sa le citesc atunci cind voi putea si oh! doamne! ce titluri super ma asteapta! sunt lecturi placute care ma asteapta la gura sobei si in tihna dar asta cind voi avea citeva zile libere.

Acum sunt omul care aduce lumina si citeodata chiar ma simt  un fel de binefacator cind vad bucuria oamenilor si aud strigatele lor de bucurie la aprinderea unui bec; -Ba ia vezi merge lumina? intreaba omul pe un membru din familie,-Da a venit !raspunde celalat,sunt dialoguri simple dar la obiect dar pentru zimbetul si multumirea de pe fata lor se merita orice efort.Sa privim si partea rea a lucrurilor pentru ca vocabularul romanesc are un morman de injuraturi colorate pe care nu are nici un sens sa le reproduc,sunt si zgubilitici care indiferent ce le ai face te injura ca la usa cortului ca nu au curent,nu ii bagi in seama si-ti vezi de drum, daca iti faci meseria cu profesionalism le inchizi gura foarte repede.

Atit timp cit este lumina zilei haladuiesc pe cimpuri reparind firele de pe stilpi,cu vintul suierind pe la urechi si cu gerul muscind rece din noi, va invidiez un picut pentru ca stati acasa la caldurica  cu un ceai fierbinte sau eventual o cana de vin fiert in fata monitorului sau cu o carte in mina dar pe partea cealalta ma bucur enorm de mult ca nu stati in viscol si in ger sau facind acrobatii pe polei.

Dar hai sa vedem si partea cea mai frumoasa a iernii,e timpul: de sanius , la derdelus, de facut bulgari de zapada si oameni de zapada si de batai cu zapada. E timpul cind  vii cu obrajii rosii de frigul patrunzator de afara si hainele inghetate pe tine,e timpul cind poti sa te dai pe gheata  dar mai ales este timpul sa bei un vin fiert cu scortisoara.

Din punctul meu de vedere sper ca in urmatoarele trei-patru zile sa se termine cu toate problemele aparute din cauza coltilor taiosi ai iernii,toti oamenii sa aiba lumina atit de necesara in casele lor iar eu sa pot citi linistit la gura sobei Festinul Ciorilor!

Asa ca bucurati-va de iarna,  de caldura familiei si mai ales de carti,e anotimpul lecturii tihnite!

posted by voicunike

8 comentarii la „O iarna personala

  1. @voicunike: Sa stii ca:

    1. Ieri mi s-a luat curentul vreo ora, dar m-am bucurat ca nu tre’ sa lucrez si ca pot citi un capitol din „Festinul ciorilor”.

    2. Tot ieri am facut un extraterestru de zapada (cu ochi portocalii, din coaja de la o mandarina 🙂 ).

    3. Citind postarea ta ma simt cam razgaiata.

    Zile linistite iti doresc si lecturi frumoase 🙂

  2. Ce imagine tare: un om in campia inghetzata, tzinand sub supraveghere firele ce mentzin civilizatzia in viatza! In suflet, cartea, afara vintul rece shi zgomotul propriilor pashi cu ecouri ca din „vidul” cosmic. Brussolian!

  3. @Adina-Esti o dulce si iti multumesc pentru gindurile frumoase! Sa fie precum spui tu! 😀
    @Michael-Am scris totul dintr-o suflare asa cum am simtit eu in acel moment,acum e rindul meu sa-ti intorc multumirile!
    @Aspoiu-Adi esti de nerecunoscut! 🙂 Multumesc!
    @Teo-Stiu ca ai citit Iceberg,dar sa stii ca si eu m-am gindit la Brussolo dar mai mult aceasta zapada m-a dus cu gindul la King=The Stand.
    @Stefan Ghidoveanu-Multam fain nea Stefane! Ma simt onorat!

  4. „Omul care aduce lumina”! Să ştii că aşa eşti şi nu numai la propriu.
    Teo are dreptate, eşti ca un personaj de SF (personajul pozitiv dintr-un roman post-apocaliptic, cel care ţine întunericul la distanţă).
    Şi mai scrii şi mişto pe deasupra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *