Până anul trecut a fost coordonator Michael Haulică. Apoi din toamnă a preluat frâiele Mihai-Dan Pavelescu. I-am pregătit un set de întrebări pentru a afla planurile pe anul acesta și anul viitor.
- 1) Încep cu o întrebare ceva mai ciudată, cred: de când ai trecut la cârma colecțiilor scoase de Paladin, parcă s-a accelerat ritmul aparițiilor. Ce s-a schimbat? Înainte ieșeau cărți doar la târguri,
cinci-șaseșapte-opt (am recalculat, sunt peste patruzeci într-un interval de cinci ani, deși în 2012 a apărut o singură carte) pe an, acum deja avem patru doar în ianuarie și februrarie (dacă va apărea și Orion va răsări a lui Poul Anderson).
Îmi este imposibil să răspund la întrebarea „Ce s-a schimbat?” din simplul motiv că nu ştiu cum se desfăşurau lucrurile anterior.
- 2) Ce se preconizează a apărea în perioada imediat următoare, adică în martie și pentru târgul Final Frontier de la începutul lunii aprilie?
The Way of Shadows, Ancillary Justice, I Robot.
- 3) Ce se pregătește pentru Bookfest, căci bănuiesc că atunci vor apărea mai multe cărți?
City of Stairs, Among Others, Nova, Assassinʼs Creed 2.
- 4) Se va menține un ritm regulat de apariție lunar, adică 1-2-3 cărți?
Cu siguranţă.
- 5) Ce planuri sunt pentru anul acesta?
Vezi 6) şi 7).
- 6) Michael Haulică a contractat foarte multe cărți, am numărat la un moment dat peste șaptezeci, e drept că dintre ele au și apărut o parte însemnată. Care dintre cele luate în era Michael Haulică vor apărea în perioada următoare? Vor apărea toate? De pe blogul lui Dezideriu Szabo am aflat că una nu va apărea. Poți spune care e aceea? Și de ce?
Vor apărea toate „cele luate în era Michael Haulică”, inclusiv cea la care renunţasem inițial când am preluat Paladinul. Ele vor fi prioritare „în perioada următoare”, înţelegând prin asta anul 2017.
- 7) Enumăr autorii despre care știu că sunt luați de Paladin și aș vrea să aflu când vor apărea: China Mieville (știam că este luată și seria Noul Crobuzon), Samuel R. Delany, Clifford D. Simak, Robert A. Heinlein (mai iese și altceva în afară de cele patru premiate cu Hugo?), Roger Zelazny (Seria Amber, dar va mai fi și altceva?), Robert Silverberg (cumva seria cu Lord Valentine?), Isaac Asimov (se începe seria Roboții, dar trilogia Fundația, apărută la Teora acum ceva ani, scrisă de alți trei autori în afară de Asimov, va apărea?), Sofia Samatar, Jo Walton, Robert Jackson Bennett, Seth Dickinson, James S.A. Corey, Daniel Abraham, Brent Weeks, Ann Leckie, N.K. Jemisin (când va apărea volumul doi al trilogiei Inheritance sau primul volum al noii serii, The Broken Earth?), Brian Aldiss, Pierce Brown (Furia Dimineții), Neil Gaiman (mai este achizionat și altceva în afară de ce a apărut până acum?), Brandon Sanderson (apare anul acesta Stormlight Archive 2? Mai sunt și alte serii ale lui luate de Paladin?), Robert Holdstock, Michael Chabon, Paul McAuley, Richard Morgan, Arthur C. Clarke, Lois McMaster Bujold, Neal Stephenson (mai e și altceva în afară de Seveneves?), David Brin, Guy Gavriel Kay, Gene Wolfe.
„Când” este aproape imposibil să precizez, în afară de a spune că vor fi publicaţi treptat în 2017 şi 2018. Voi spune însă ce nu va apărea din lista respectivă: China Mieville, seria Lord Valentine, alte romane de Heinlein, a II-a serie a Fundaţiei de la Teora, Robert Holdstock, Paul McAuley, David Brin.
- 8) Surprizele contractate de tine. Care sunt? Autori noi, titluri?
The BrokenEarth, All the Birds in the Sky, Sleeping Giants.
- 9) Alți autori din the golden age of science-fiction?
Deocamdată, nu.
- 10) Ebooks?
Nu (deocamdată?).
- 11) Ce ne-am mai dori noi, eu și cititorii blogului: Mark Charan Newton, K. J. Parker, Mark Hodder, Mark Lawrence, Daniel Abraham (The Long Price Quartet), Elizabeth Bear (trilogia Eternal Sky), Mazarkis Williams, Alexey Pehov, R. Scott Baker, Brian Staveley, Brian McClellan, Django Wexler, Saladin Ahmed, Aliette de Boddard, Peter Newman, Bradley P. Beaulieu, Brent Weeks (Lightbringer), Victor Milan, Fran Wilde (Bone Universe), Max Gladstone, Richard Kadrey, Miles Cameron, Kameron Hurley, Tom Toner, John Love, Ramez Naam, David Hutchinson, James Smythe, Nnedi Okorafor, Yoon Ha Lee.
S-a notat.
Posted by Liviu
Paladin a inceput sa tureze motoarele, cred ca o sa fie anul lor si asta nu poate decat sa ma bucure 😁
și urmările din seria Metro2033 – Gluhovski 🙂
eventual și alți ruși, polonezi, cehi etc. Zic eu, poate-s singur în asta, căci, deși sunt cititor al blogului, nu prea mă regăsesc pe lista de la 11) – cam disproporționată spre fantasy.
Eu îmi doresc să apară întîi continuările la seriile începute deja şi abia apoi alte noutăţi contractate, şi mă uit cu precădere în direcţia seriei The Expanse, apăsaţi puţin acceleraţia! 😀
Buna lista. Felicitari pentru articol! Pacat de Holdstock, dar pana la urma este un business. Probabil vanzarile sunt sub asteptari la anumite serii si asta explica de ce unele serii sunt abandonate.
Am citit foarte multe comentarii si pareri despre ritmul in care ar trebui sa apara o serie. Desigur, ca mai toata lumea … as prefera macar 2 volume pe an dintr-o serie (in conditiile in care nu prea se publica o serie in anul in care apare primul volum in original), dar imi dau seama ca este destul de greu sa faci asta si poate ca este chiar o idee proasta din punct de vedere al vanzarilor/marketingului. Ce cred ca reuseste Nemira in plus fata de alte edituri (sau reusea pana acum) este sa promoveze mult mai bine noile aparitii si sa le lege de asteptarile publicului. Dar revenind … lista de mai sus arata foarte bine si sunt interesat de cel putin 5-6 dintre ele. The Expanse si Imperial Radch sunt serii foarte bune pe care le-am inceput deja in engleza si pe care sunt tentat sa le continui in engleza tot datorita ritmului de aparitie. Dar daca apar si in format paperback as putea sa le fac loc in biblioteca …
Per total, preturile cartilor Paladin imi par decente si cred ca e singurul mod in care noi ca cititori putem sa ne asiguram ca vor continua sa apara si alte serii/carti interesante in limba romana.
Iar legat de e-books … si eu as prefera acest format si chiar am cumparat 10-12 carti de la Nemira si Polirom. Deci cred ca se poate si in Romania. Dar pana la urma fiecare editura are strategia ei.
Nimani nu spune o vorba despre Glenn Cook si a lui „Black Company”?…
…din pacate… Permite-mi sa pun langa Black Company, Printul Spinilor a lui Lawrence si Umbra Corbului a lui Ryan, serii cu care editura trei a continuat prostul obicei al celor de la rao de a te lasa cu ochii in soare (Nasterea Iernii – Lumea Fara Zei). Am firava speranta ca MD Pavelescu va simti o oarecare responsabilitate si va face eforturi sa continue la Paladin ce nu a putut la trei.
postarea inceputului de an pe acest blog.in sfarsit ceva la care sa visam in urmatorii ani.eu sper ca paladin vor urgenta terminarea seriilor incepute si a celor care vor fi editate in perioada urmatoare.sa speram ca in sfarsit paladin a inceput sa se miste mai repede.felicitari liviu pentru perseverenta si realizarea acestui interviu foarte necesar pentru iubitorii de carte sf@fantasy
Toate titlurile sunt foarte interesante si bine alese zic eu. Cand va exista si varianta ebook va fi perfect!
M-a pierdut complet la faza „Ebooks? – Nu”
Majoritatea prietenilor mei care mai citesc o fac pe dispozitive electronice. Cat timp isi imagineaza editurile romanesti ca o sa supravietuiasca cu atitudinea asta?
Planurile sunt ok, daca ar binevoi sa termine ceeea ce au inceput ar fi si mai bine. Si de ce nu asa „NU” hotarat pt formatul electronic? Poate editura nu stie ca cititorii prefera sa citeasca in format electronic si multi chiar au (re)descoperit lectura in acest mod.
Sunt interesat de cam 90% din titluri. Se anunta un an interesant… Pacat ca se renunta la seria Mitago, tocmai cand prinsesem gustul.
pacat ca nu mai apare Paul McAuley:(…seria Quiet war chiar e foarte buna…si nu inteleg de ce scot primul volum si apoi se opresc…:(…a devenit un obicei pentru cei care scot SF la noi
Ca si dorinte pt viitor trec si eu John Gwynne cu seria The Faithfull and the Fallen si James Islington cu trilogia Licaniuns, insa asta dupa tot ce si-au propus sa scoata 😁😁 si daca o sa mai fie loc si de alte noutati 😁
Secolul 21 si inca nu ebooks? Deci inca ramin la versounile in engleza.
Poate pentru că după ce apare un titlu în format electronic, nimeni nu mai dă bani pentru el, ci caută o soluţie să îl ia moca. Daniel, bănuiesc că versounile în limba engleză le-ai cumpărat, nu?
Mai bine ai pune problema pretului, atunci cand cartea electronica va ajunge la ~ 5-9 lei nu mai cauta nimeni moaca. Pana atunci …. la ~25-30 lei un ebook si o carte tiparita ~50 lei ….o vom imprumuta de unde se poate.
Da, corect, ar fi bine să coste 5-9 lei o carte, aşa îţi rămân bani să cumperi un pachet de ţigări cu 15 lei… Sincer, n-am chef de polemică, dar chiar mă deranjează când văd că toată lumea vrea să citească ultimele apariţii, dar să dea între 5 şi 9 lei pe ele (sau chiar nimic). Sigur, se poate şi asta, cu condiţia să se vândă 100.000 de exemplare, nu să se „împrumute” (termen eufemistic pentru furt). Ori, la tirajele editurilor româneşti, de 3000 exemplare, care şi alea stau prin librării, nu văd cum ar putea să vândă cărţi la 5-9 lei. Iar cărţi de 50 lei nici nu cred că există în literatura SF din România (mă refer la preţul care îţi iese după reducerea aplicată pe site-urile editurilor sau pe cele ale marilor retaileri).
Eu va zic sincer, cand piratez ceva nu ma gandesc la filosofia asta capitalista, pur si simplu iau pentru ca imi place sa citesc, deci imi satisfac o placere. Si orice persoana rationala, pusa in fata faptului de a plati mai putin (sau deloc) va alege asa ceva, este natura umana. Este datoria editurilor sa se protejeze de pirataj. Americanii vad ca nu au scrupulele voastre, imediat ce apare o carte, o gasesti la liber pe net, tocmai fiindca dau dovada de initiativa.
Să înțeleg, Valentin, că dacă ar fi 5-9 lei ai cumpăra ebookul și din banii ăia se pot plăti drepturi de autor, traducere, tehnoredactare și comision comerciant plus tva? Și cu cele 1500-2000 de ebookuri vandute cu 5-9 lei la noi se acoperă la modul decent lucrurile astea.
Sincer, eu cred că discuția nu are sens. Toate lucrurile din viața noastră au un preț, de la chirie, mâncare, bilet pe autobuz (în cluj e 4 lei), până la kilometrul la taxi și abonamentul la cablu. Însă da, cărțile trebuie să fie la prețul cel mai mic, că e foarte ieftin să le produci. Și se fac în serie, așa, peste noapte, cum ne vin nou pe torenți bulkurile cu 2 gb de ebookuri :))
Dacă am prețui o carte și ne-ar păsa puțin de chestia asta, poate nu ne-ar deranja că nu are prețul unei pâini sau a unui bilet de autobuz. Zic și eu, așa…
Păi nu văd unde este problema, nu toată populaţia din România trăieşte în Bucureşti, Cluj sau Sibiu, mai trăim şi prin alte oraşe unde un salariu de 1700 este considerat chiar mare. Dacă ai şi norocul de o librărie în oraş te uiţi cu jind la cărţile care costă câte 49.99 lei şi intri pe net unde un ebook este ~25 de lei şi aştepţi răbdător câteva luni până vreun magazin facă o reducere de ~50% (cam odată pe an). Traducătorul poate să trăiască şi el cu 1700 aşa cum trăim şi noi, comerciantul poate să-şi pună adaus de 5-10% peste cheltuielile curente (nu 300%) că acum, protecţia pt cartea electronică (acel drm) este degeaba şi costă şi o căruţă de bani din câte am înţeles, şi uite aşa o carte electronică poate ajunge la ~9-10 lei. Şi unde vezi tu ultimele aparţii… multe sunt reeditări şi cărţi apărute în anii trecuţi în original. Bineînţeles acesta este un punct de vedere din provincie… şi personal.
Dar cum ai ajuns la prețul de 9-10 lei? asta e nedumerirea mea! Și sunt sigur că peste tor în lume comerțul se face cu 5,10% adaos.
Apropo, Clujul e tot provincie și aici 1700 e un salariu mare. Repet, nu toate cărțile sunt 50, însă trebuie corelatul prețul cărții cu cel al celorlate produse. asta spuneam mai sus.
*corelat
Păi să-ţi dau un exemplu. La noi în oraş la chioşcul de ziare există un pachet de 6 cărţi (romanul de dragoste, autori străini) la 30 de lei, adică 5 lei cartea de ~300 pagini aceeaşi calitate a hârtiei şi coperţilor că la cea de ~50. Dacă la 5 lei se poate obţine profit la ~50 e… cam mult profit. O carte electronică se obţine în aproximativ o oră de muncă în toate formatele fără nici un cost suplimentar aşa că la ~10 lei deja vorbim de foarte mult profit. Uni editori dau vina pe acea protecţie absolut inutilă că ar fi foarte scumpă. Dar ca un alt exemplu de ţară civilizată, o carte electronică a unui autor clasic roman la noi costa la vecini este gratis (oficial) şi oferta este foarte mare, ca să nu mai vorbim de cele în limba engleză a cărei oferta este nelimitată şi la zi. Deci dacă editurile (aici vorbesc de cartea SF&F) de la noi şi-ar schimba puţin gândirea (inclusiv să scoată toată seria şi toate noutăţile) toată lumea ar avea de câştigat inclusiv nivelul de cultură dar de … trăim într-o ţară minunată.
Romanele de dragoste au în marea lor majoritate copyright-ul foarte mic și sunt traduse ieftin, de diverși inși. Cele SF și Fantasy au cheltuieli mari în zona aceasta care ajung la mii de euro. Că e ebook, paperback sau hardcover, copyright-ul și traducerea tot atâta mănâncă. Deci nu e nicio diferență. Când dai pe drepturi autor și traducere un 3000 de euro, deci vreo 13500 doar pe asta și scoți 2000 de ex, îți iese cam 7 lei doar cheltuieli ptr cele două operațiuni de mai sus. Mai pui corectură, tehnoredactare, taxe și impozite și cotă parte ptr plata oamenilor din editură (agent vânzări, depozit, contabil, agent ptr copyright), cheltuieli de transport și tipar și vezi că iese un preț de editură mai mărișor decât te-ai fi gândit inițial. Peste ăsta vine comisionul librăriilor, tva și aici. Și uite rezultatul final mult blamat. Singurul lucru pe care îl poți influența ca să micșorezi prețul e tirajul. Cu cât mai mare cu atât mai ieftin prețul pe exemplar. Însă la noi cumpără foarte puțină lume cărți și de asta sunt și puține librării. Deci…
Nu compara edițiile chioșc, cu tiraje de la 5000 la 50.000 și cu multe probleme, inclusiv calitatea traducerilor și a hârtiei, cu edițiile de librărie. compari mere cu pere. Și da, de cele mai multe ori nu ai voie să scoți un roman nou sf sau fantasy, că tot vorbim despre asta, în ediție chioșc. Dacă nu a fost publicat inițial în ediție de librărie.
Discuţia despre e-books e alta, nici eu nu ştiam care e faza, şi aveam aceleaşi argumente cum sunt cele de mai sus. Doar că un prieten care a mai lucrat printr-o editură mi-a spus că treaba stă altfel. Long story short: nu sunt profitabile. Nici măcar în piaţa de carte din SUA, ce să mai vorbim la noi. Mai durează pînă cărţile digitale vor reprezenta în totalitate viitorul. Dar pînă atunci, producerea lor costă bani suplimentari faţă de formatul clasic.
Vă las, dacă aveţi răbdare să citiţi, un articol din 2012 ca să vă faceţi o idee cam cum stă treaba cu costurile de producţie. Principiul e acelaşi şi pentru anul 2017, doar preţurile sunt altele. Iar dacă facem o echivalare grosieră în RON a sumelor menţionate acolo, şi ne uităm apoi în ograda noastră, o să vedem că nu multe edituri îşi permit banii ăia ca să producă ebook-uri.
http://www.digitalbookworld.com/2012/consumers-upset-and-confused-over-e-book-pricing/
Cheers!
editurile noastre scot (cînd scot) ebookuri PE LÎNGĂ edițiile print. deci costurile astea n-au nici o legătură cu articolul respectiv, care vorbește despre costurile unei cărți scoase doar ca ebook (deci dispar doar chelutielile cu tiparul și hîrtia, iar în loc de tehnoredactare apare transpunerea în format digital).
Scrisesem mai sus: „[…] Dar pînă atunci, producerea lor costă bani suplimentari faţă de formatul clasic.”
Iar apoi dădusem linkul pentru cei curioşi să vadă cam cîţi sunt banii ăia suplimentari în producerea unui ebook pe lîngă formatul clasic. 🙂
tocmai că în articolul respectiv nu mi s-a ărut că e vorba doar de costurile suplimentare (nu mai deschid acum articolul să citez), ci de costurile integrale (era vorba și de redactare, daăc nu mă înșel)
Costurile din articol se referă doar la ebook-uri.
Ancillary Justice – care e promisa si raspromisa nu a ajuns la Final Frontier. Din pacate persoana care era la vinzari nu avea idee de termenul de aparitie. Inca o mai asteptam.
Niciun autor român?