Editura Polirom vă invită vineri, 21 martie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la lansarea volumului Înainte de răspunsuri, întrebările. Generațiile ce vin și derivele modernității de Mihai Maci.
Invitați, alături de autor: Andrei Cornea, Bogdan Murgescu, Lucian Popescu
Moderează: Magda Grădinaru
Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
Despre carte
„Foarte rar mi-a fost dat să citesc o carte atât de neîndurătoare cu realitatea imediată, în același timp atât de logică și de riguroasă în demonstrații. Da, Mihai Maci n-are soluții pentru impostura generalizată din sistemul universitar românesc sau din cercetare; dar o vânează splendid și necruțător în toate cotloanele unde se ascunde și o fotografiază impecabil, arătându-i originile și semnificația socială. Da, recunoaște că nu știe cum ar trebui recuplată cultura de învățământ, nu mai speră că s-ar putea îngrădi dezastrele produse limbii române de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decât consemna declinul ireversibil al culturii înalte, dar și al satului tradițional și al «familiei tradiționale»: dar cât de magistral și, mai ales, lipsit de complezență sentimentală completează fișele sociologice ale principalelor mutații sociale și culturale din ultimele decenii! Ce-i de făcut, totuși? Atâta (și e deja mult), crede el: să privim drept în ochi dezastrul și să-i punem interogațiile esențiale: «Înainte de-a da răspunsuri, se cuvine să punem întrebările».” (Andrei Cornea)
Mihai MACI este lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. Studii de licenţă (1995), de masterat (1996) şi de doctorat (2007) la Universitatea „Babeş–Bolyai” din Cluj–Napoca. A avut preocupări iniţiale legate de Simone Weil (având ca subiect de licenţă problema decreaţiei în opera acesteia), apoi de Heidegger şi de relaţiile acestuia cu istoria (tema masteratului) şi cu teologia (tema doctoratului). A beneficiat de stagii de documentare în Franţa, ocazie cu care – pe lângă tema propriu–zisă a lucrării de doctorat – s–a interesat de gândirea disidentă est–europeană şi, în particular, de filosofia lui Jan Patočka. Domeniile sale de interes vizează în particular filosofia contemporană şi mai ales tentativele est–europene de a gândi rostul istoriei. A fost membru al echipei de cercetare care a investigat, în cadrul unui proiect al CNCSIS, incidența gândirii lui Platon și a lui Aristotel în filosofia românească. De–a lungul timpului, a scris texte de reflecție și de atitudine pe probleme de educație, politică internă și externă, istorie și secularizare. O parte dintre textele sale despre educație au fost adunate în 2016 în volumul Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe (Editura Trei), care a primit, în același an, premiul „Matei Brâncoveanu” al Fundației Alexandrion.
