Nominalizări: Hugo 2012, Locus SF 2012 (locul 5), SF Site Readers Poll 2012 (locul 9)
Nota Goodreads: 4.13 (52296 Note)
Mă uit la nominalizările la premiile Hugo din anul 2012 și mă gândesc la compania selectă în care s-a aflat Trezirea Leviatanului în 2012: Among Others, de Jo Walton (sper că va apărea anul acesta la Paladin, căci am muncit la ea ca robul), Dansul Dragonilor, de George R.R. Martin (nu știu cât e de bună, și da, spre rușinea mea, încă nu am citit seria Cântec de Gheață și Foc și nici n-am urmărit serialul produs de HBO), Orașul Ambasadei, de China Mieville (he-he! era pe vremea când Michael Haulică lua pentru Paladin cam tot ce era nou, bun și nominalizat/premiat, deși cred că tendința încă se menține) și umplutura cu care și-a dat în petec Mira Grant, Deadline, care și-a îndemnat cu mare tupeu fanii să-i voteze cartea, reușind acolo unde azi își fac de cap Sad Puppies și Rabid Puppies și lăsând pe dinafară romane mult mai populare (nu și neapărat mai bune, totuși). Având în vedere că am citit traducând Among Others, acum că am citit și Trezirea Leviatanului în tălmăcirea lui Mihai-Dan Pavelescu, îmi dau seama acum că mi-e greu să mă pronunț care dintre cele două e mai bună: e ca și cum ai întreba pe cineva care e mai bun, mărul ăsta sau para aia? Nu ai cum, sunt două chestii diferite, sunt două romane diferite, de factură diferită, de amploare diferită, cu miză diferită. Among Others e poetică, e fantasy și are doar un personaj principal îndrăgostit de cărți în general și de cărți SF în special, iar Trezirea Leviatanului e un roman vast, amplu, cu mai multe personaje principale (se disting totuși două, Miller și Holden), și e un melanj de Hard-SF și space-opera (nu chiar combinația mea favorită, dar trebuie să recunosc că m-a prins de la pagina 200 și până la final) extrem de ambițios și de reușit. Despre Orașul Ambasadei nu mă pot pronunța, pentru că încă nu l-am citit, iar în culisele premiilor Locus nu e timp și spațiu de intrat, pentru că doar la roman SF, unde s-ar încadra Trezirea Leviatanului, sunt 22 de nominalizări, plus alte 22 la roman fantasy.
Prezentarea editurii: „Ce pericole ar mai putea pândi în spaţiul cosmic după ce umanitatea reuşeşte să colonizeze o mare parte din sistemul solar, iar lupta pentru apă, aer şi hrană trebuie purtată în fiecare zi? Cu milioane de ani în urmă, fiinţe necunoscute din Univers au lansat asupra Pământului un virus cu o inteligenţă superioară, menit să reconfigureze planeta şi pe locuitorii ei. Dar protomolecula îşi ratează ţinta şi călătorește prin spaţiu aşteptând să fie trezită la viaţă. Când virusul cade în mâinile unor sociopaţi, sute de mii de oameni îşi pierd viața, iar sistemul solar este ameninţat de izbucnirea războiului civil. În haosul care se stârneşte, două personaje cu principii antagoniste – James Holden, ofiţer pe un transportor de gheaţă, şi detectivul Miller – vor porni împreună într-o cursă pentru salvarea omenirii.”
Rezumatul este suficient de cuprinzător și consider că nu mai are rost să intru și în alte amănunte, căci ar însemna să stric farmecul poveștii. Pot însă să vă spun că este una din cele mai fascinante cărți SF pe care le-am citit vreodată. Este bine scrisă, are un subiect incitant, are fire narative cât să sature pe toată lumea (deși avem de-a face cu doar două personaje principale, însă autorii, pentru că sub pseudonimul James S.A. Corey se ascund Daniel Abraham și Ty Franck, au ales să ne spună povestea din punctele de vedere ale lui Holden și Miller, alternând capitolele și făcându-ne cunoștință când cu gândurile și cu acțiunile unuia, când cu ale celuilalt), iar comentariul socio-politic și incorectitudinea politică sunt la ele acasă, făcând adesea lectura destul de incomodă și greu de digerat. Este un roman despre datorie și onoare, despre răzbunare, despre lupta pentru supraviețuire în condiții dificile, despre lupta între asupriți și asupritori, între puternici și mai puțin puternici, este povestea a două personaje ce par diametral opuse la început (unul e un fost polițist dintr-o colonie umană de pe Ceres, un asteroid ceva mai măricel din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, iar celălalt e un pământean din Montana, SUA), cu gândiri diferite, care au crescut și au fost educați în medii diferite, dar care ajung să se alieze pentru a realiza un țel comun. Nu reușesc să se pună de acord de fiecare dată, dar știu să se pună de acord când întreaga rasă umană este amenințată de planul de distrugere (autorii i-au spus doar influențare) lansat de ființe extraterestre necunoscute cu miliarde de ani în urmă.
Mi-a plăcut povestea, mi-au plăcut personajele (mi-a plăcut mai mult detectivul Miller, ce pleacă pe urmele unei fete dispărute și ajunge să… gata, tac!), mi-a plăcut subiectul (sau subiectele), mi-a plăcut și execuția. Ce m-ar împiedica totuși să-i dau cinci steluțe* pe Goodreads? Faptul că o lălăie cale de două sute de pagini la început, introducându-ne cu greu în poveste și țesând subiecte și subiecțele ce par a nu-și avea rostul în poveste. Însă mai târziu mi-am dat seama că de fapt au rost și că autorii au stăpânit cu mâini de maeștri o poveste întinsă pe șase sute de pagini. Bun, deci, avem poveste ce stă în picioare la orice strâmbătură din nas, avem două personaje solide, avem un prim roman al unei serii ce se va întinde pe zece volume (al șaselea, începutul celei de-a doua pentalogii, va apărea pe 1 noiembrie 2016), din ce-am citit eu prin diverse surse, avem The Expanse, un serial pe care mulți îl consideră cel mai reușit serial space-opera de la Battlestar Galactica încoace (eu nu am văzut niciunul dintre ele, din nou, rușine să-mi fie) și avem un volum pe care orice cititor de SF care se respectă trebuie să-l citească. Deci, nu mai stați pe gânduri, cartea vă așteaptă la un preț destul de accesibil, având în vedere că e un hardcover de peste șase sute de pagini, și sunt sigur că nu veți fi dezamăgiți de ea. Lectură plăcută!
Nota bene: neputând să-i dau patru steluțe și jumătate pe Goodreads, cum aș considera eu că merită, am să-i dau cinci, ce naiba. 🙂
Și cam gata, va urma o pauză de circa trei luni, cu postări sporadice, căci munca mă cheamă. Să ne citim cu bine!
Posted by Liviu