In anul 1996 mi-a fost dat sa citesc cu o mare uimire o povestire marca ANA MARIA NEGRILA cum rar intilnesti, este vorba despre povestirea inclusa in antologia bilingva NEMIRA ’96, ”Pesterile de fum ale timpului” prin care am cunoscut o mare autoare, eclectica dar si neverosimila prin sefeul abordat.Fericirea mea cea mai mare a fost cind a aparut la editura Amalteea doua carti absolut senzationale Orasul Ascuns, o carte care merita citita s-apoi sa exclami cu naduf- “Bai de ce nu am citit-o pina acum?!” si Imparatul Gheturilor o carte minunata cum alta nu a mai fost! Recomandata fara doar si poate!.
„Cu ani în urmă, la o retrospectivă a filmelor japoneze am descoperit, absolut întîmplător, un film realizat de Kobayashi în 1967. Fără efecte speciale, fără clişee moderne, doar cu o poveste care te poartă fără să-ţi dai seama spre un final neaşteptat.
Un film în care firul narativ pare simplu la început, dar se complică prin introducerea unei alte intrigi, ambele planuri concurînd cu măiestrie la realizarea unei pelicule „must see”.
Tehnica acestui film m-a urmărit mult timp, în încercarea de a găsi o modalitate de transpunere în scris. Deşi simplă la prima vedere, o naraţiune în ramă – sau poveste în poveste – poate ridica multe probleme scriitorului care-o abordează.
Povestirea mea, Ora morţii, reprezintă una dintre încercările de a păstra ceva din atmosfera acelui film, dar şi un prim pas către o lucrare de dimensiuni mai mari.”
Dupa o lunga perioada de tacere iata ca Ana Maria Negrila vine cu ceva inedit si surprinzator in antologia gotica a lui Oliviu iar asta nu ma poate decit bucura si sa exclam cu satisfactie regina neagra a cyberpunkului romanesc s-a intors!
posted by voicunike
