Ieri am început să citesc ”Little Brother” a lui Cory Doctorow de la Editura Nemira-este un Hardcover elegant, într-o prezentare grafică de excepție (apropo, arată mult mai decât Hardcovere-le cu supracopertă de la alte edituri), Ana Veronica Mircea a făcut o treabă excelentă cu traducerea, iar Jen ca de obicei cu redactarea (o singură greșeală, și aia de tipar), așa că jos pălaria! Tot ieri am și terminat-o!

Cred că m-am îmbolnăvit de ‘Lecturită Acută’, căci de la începutul anului și până acum mi-au căzut victime următoarele:

Dean Koontz-Beția Sângelui (Intensity, 1995), Nemira (2000)-horror cu un criminal în serie

James Blish-Un Caz de Conștiință (A Case of Conscience, 1958), Cristian (1993)-SF clasic, Premiul Hugo

Serge Brussolo-Iceberg (Peggy Meetchum III: Iceberg LTD., 2000), Paralela 45 (2006)-thriller ce te ține cu sufletul la gură

Serge Brussolo-Ira Melanox (La Colere des Tenebres, 1986), Valdo (1992)-un delir horror, în buna tradiție a lui Brussolo

Larry Niven-Protector (Protector, 1973), Teora (1998)-SF de calitate, nominalizare Hugo

Ed. Bruce Sterling-Cyberpunk (Mirrorshades, 1986), Millennium Books (2008)-pe mine tot nu mă atrage Cyberpunk-ul, felicitări lui Horia pentru inițiativă si lui Bogdan Gheorghiu pentru traducere

Sorin Ștefănescu-Șamanul (1994), Savas Press-ori Sorin Ștefănescu e prea erudit pentru mine, ori nu m-am concentrat suficient când am citit-o, cert e că n-am prea înțeles nimic din carte

Philip K. Dick-Omul din Castelul Înalt (The Man in the High Castle, 1962), Nemira (1995)-clasic (subgenul parcă se numește Ucronie), Premiul Hugo

Michael Crichton-Germenul Andromeda (The Andromeda Strain, 1969), Univers (1976)-rușine să-mi fie că n-am citit-o până acum, deși o am de vreo 10 ani: pur și simplu am stat cu sufletul la gură să-i aflu deznodământul, îmi venea să sar direct la ultimele pagini

A. E. van Vogt-Soarele Subteran (Renaissance, 1979), Vremea (1993)-deși doamna Silvia Colfescu a făcut o treabă foarte bună cu traducerea, m-a indus în eroare cu titlul original (pe pagina a doua scrie ‘Indian Summer of a Pair of Spectacles’, dar aceasta e traducerea titlului ediției franceze); promit să nu mă mai apropii curând de van Vogt

Arthur C. Clarke-Mânia lui Dumnezeu (The Hammer of God, 1993), Elit (1993)-am observat că lui Clarke i-a cam plăcut să distrugă Terra în romanele sale; cartea e plăcută, dar nu se ridică la valoarea lui ‘Rendez-vous cu Rama’

Antologie-Dimensiuni Primejdioase, Antet XX (1993)-Bradbury, Moorcock, King, Relu Năstase și faimosul Mihnea Columbeanu, îm calitate de traducător și scriitor; cred că e prima apariție SF a editurii Antet XX

Pierre Boulle-Profesorul Mortimer (Le Professeur Mortimer, 1988), Elit (1992)-părintele ‘Planetei Maimuțelor’ și al ‘Podului de pe Râul Kwai’ oferă un fel de ‘The Island of Doctor Moreau’ mult mai cuminte și fără multă violență

Cory Doctorow-Little Brother, Nemira (2010)

Atenție pentru cine n-a citit ‘Orașul Gravat’-conține Spoilere: Acum ceva luni am citit ‘Orașul Gravat’ al lui K.J. Bishop-plin de idei (deși unele cam seamănă cu cele ale lui China Mieville, ilustrate în ‘Noul Crobuzon’), plăcut și bine tradus. Aproape de sfârșit, Gwynn, eroul principal, un ucigaș plătit să fie Bodyguard pentru un mafiot este ucis de soțul răzbunător al unei femei omorâte de fiul mafiotului, supervizat de eroul nostru. Gwynn avea când și când discuții filozofice și religioase cu un preot într-o cârciumă: preotul îi povestește lui Gwynn într-o zi că a avut un dar paranormal-putea lua bolile oamenilor asupra lui, îmbolnăvindu-se el și vindecându-i pe oameni, iar după aceea se vindeca și el. Gwynn e aproape tăiat în două de secure și moare, dar preotul îl îmbrățișează și-i apare lui tăietura cea oribilă-Gwynn învie și preotul moare în locul lui.

 

Cu ceva timp în urmă văzusem un film, ‘I Come with the Rain’ (2008- http://www.imdb.com/title/tt1024744/), cu Josh Hartnett, în care se întâmplă ceva similar-acesta e trimis de un miliardar american să-i caute fiul dispărut în Hong Kong; acolo acesta, Shitao pe numele său, se ocupa cu vindecarea oamenilor bolnavi sau răniți-pur și simplu îi lua în brațe, iar rănile și bolile lor treceau asupra lui; el suferea câteva zile, apoi devenea ca nou!

Acum stau și mă întreb: oare realizatorii filmului au citit ‘The Etched City’ și s-au inspirat din el?

Posted by Liviu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *