Asa cum spuneam si din titlu, editura LEDA nu conteneste cu surprizele iar editorul( sa-i dea dumnezeu sanatate si putere de munca) vine cu carti una si una. Una din surprize pe termen lung este publicarea unei serii extraordinare in regia lui Anne Rice o scriitoare cu mare priza la public dar si cu multi fani in rindul nostru cel al muritorilor.
Începută în 2009 cu volumul, ANGEL TIME, si continuată în 2010 cu OF LOVE AND EVIL, seria SONGS OF THE SERAPHIM a fascinat deja publicul autoarei bine-cunoscute, atât afară, cât şi la noi mai ales pentru CRONICILE VAMPIRILOR.
De această dată, povestea e diferită, fără a renunţa la problematica din seriile anterioare, cea a sufletelor pierdute în rău care îşi caută izbăvirea, iar scriitura are substanţă, nerv şi acelaşi rafinament. Şi, deşi cârcotaşii ar putea reproşa faptul că se înscrie în trendul actual al cărţilor cu îngeri şi alte fiinţe supranaturale, renunţând la vampiri, le amintesc că Anne Rice o face în stlul ei original, singular, de mare scriitor, aşa cum şi-a creat şi cărţile cu vampiri. Pentru a va edifica, voi reproduce mai jos un fragment tradus dintr-o recenzie de Lloyd Rose apărută în The Washington Post’s Book World.
Un fragment edificator din superbele recenzii facute seriei .Eu unul am sa o comand printre primii si sper sa o citesc tot primul.Cine vrea sa-ma intreaca?!
De la început au existat semne/preziceri,” e primul rând din „Angel Time” de Anne Rice. Este o propoziţie amuzanta cu care incepe un thriller mistic: presentimente de moarte, promisiuni de întamplări supranaturale ce vor veni. Naratorul, numit melodramatic Toby O’Dare, este un ucigaş plătit înzestrat cu puteri supranaturale, ce are o gaură neagră în loc de suflet. Cu toate acestea, Toby nu este sadic sau patologic. Gaura neagră este un rezultat al disperării. „Am fost un nimeni,” ne spune el în drum spre următoarea sa victima. Toby şi-a pierdut latura morală cu mulţi ani în urmă în New Orleans (evident, e vorba de o carte scrisă de Anne Rice). Nu a fost corupt de vampiri, ci de oroarea de zi cu zi: o familie nefericită pe care el, doar un adolescent la acea vreme, nu a putut s-o salveze. Educat în spiritul catolic, şi-a abandonat credinţa şi şi-a descoperit talentul pentru crimă. La începutul cărtii, are un singur angajator, pe care îl numeşte Omul Drept care îi spune „Puştiule, lucrezi pentru CEI BUNI.” Toby bănuieşte fără prea mare implicare că asta ar putea însemna FBI sau Interpol şi că ceea ce face ar putea fi „plin de importanţă”. Dar nu crede cu adevărat în asta. „Sunt dedicat crimei. Am ucis ca să-mi câştig existenţa. Am acceptat aşa ceva fără niciun alt motiv decât pentru a-mi trăi viata. Am ucis oameni. I-am ucis fără preaviz şi fără explicaţii. Omul Drept poate fi printre CEI BUNI, dar eu cu siguranţă nu sunt.” La scurt timp de la această confesiune, înarmat cu un pistol, două seringi şi o bucata subţire şi ascuţită de plastic, pătrunde într-un hotel şi elimină o ţintă, probabil un bancher elveţian de origine germană, dar Toby nu ştie exact şi nici nu-i pasă. Ei bine, în acest moment, îi apare un ÎNGER. Se pare că acea primă propoziţie are tâlcul ei, la urma urmei (…).
Copyright 2009, The Washington Post. All Rights Reserved.
Vom începe publicarea ei în primele luni ale anului 2011, traducerea s-ar putea să fie făcută de Iulia Arsintescu.
Iata si dovada ca un lucru bine facut este bine facut! LEDA YOU ARE THE BEST!
posted( cu drag mai ales ca aceasta postare mi-a facut o mare bucurie ) by voicunike
Buna seara. Stiu ca nu are legatura cu acest post, dar cum as putea sa trimit poze cu cateva carti din colectia Nautilus (colectia veche), care va lipsesc din integrala. Ati fi interesati de poze cu noua colectie (toate numerele)?
Multumesc mult si numai bine.