Inainte de tirg am avut onoarea sa ii iau la cald un interviu traducatorului si sefistului MDP cum este supranumit.

Iata aici interviul:

1. Eşti cel mai titrat editor si traducător SF; este SF-ul un mod de viaţă? Ce are atât de special SF-ul? De când a intrat virusul SF-ului în viaţa ta şi în ce împrejurare, îţi mai aminteşti?

  • Cred că SF-ul este/poate fi un mod de viaţă, dar ca orice „mod de viaţă“ adevărat, nu poate fi impus din exterior, ci trebuie descoperit personal.
  • Probabil că mă repet, dar, privind cu ochii de acum şi generalizând cu vorbe meşteşugite de babalâc, mi se pare singura literatură preocupată în mod constant şi „programatic“ de viitorul oamenilor, de ce s-ar putea întâmpla cu noi toţi, ca specie şi indivizi. Îmi place mult o vorbă: „Realitatea este cârja celor care nu înţeleg SF-ul“.
  • Nu mai ţin minte, din copilărie.

2. Care a fost prima carte SF citită? Dar prima carte SF românească? Care a fost prima carte SF citită într-o limbă străină?

  • Greu de reamintit aşa ceva… dacă aş trece peste Jules Verne-uri, pe care le-am citit probabil ca toţi copiii din generaţia mea, cred că primul roman SF pe care l-am perceput ca atare a fost Omul invizibil.
  • La fel de greu de reamintit, însă bănuiesc că a fost O iubire din anul 41.042 de Fărcăşan.
  • Aici e simplu: The Terminal Man de Michael Crichton.

3. Ai afirmat la un moment dat că traducerea unei cărţi este de tip dragoste şi ură; ce carte te-a făcut să o urăşti mai mult, dar şi care te-a făcut să o iubeşti mai mult?

  • Am afirmat că atunci când „jonglez“ cu mai multe cărţi, mă pot refugia mental în partea de „dragoste“ a uneia, ceea ce mă ajută să depăşesc „ura“ faţă de alta. Întrucât mai bine de 30% din ceea ce traduc în mod curent nu este SF, am loc destul de ură 🙂
  • Vorbind serios, cartea pe care am urât-o cel mai mult a fost Programarea aplicaţiilor cu Visual Studio.NET, de Richard Grimes, apărută la Teora în 2002 (pentru Teora am tradus, singur sau în colaborare, vreo 15 cărţi „de calculatoare“). Nu pot spune că am urât vreo carte SF pe care am tradus-o, deşi vreo şapte–opt mi-au fost indiferente.
  • Cu cele iubite, este mai complicat… Le-am iubit pe toate? La unele am plâns în timp ce le traduceam (am o problemă în privinţa asta :D) şi cred că la ele ţin cel mai mult; prima care-mi vine în minte este Stăpânul cântecelor.

4. La ora actuală, având în vedere pleiada de autori SF foarte renumiţi şi căutaţi, spre ce autori ţi-ai îndrepta spre viitor atenţia? Câteva nume!

  • Uf! Îmi pare rău să dezamăgesc… Am păţit în ultimul an două–trei surprize foarte neplăcute, pierzând cărţi despre care am spus că mi-au plăcut, aşa că mă abţin.
  • Un singur nume (pentru că este contract semnat şi nu-l poate „fura“ nimeni): Joe Abercrombie.

5. În anul 2006 ai resuscitat colecţia Nautilus cu un titlu surpriză Contact de Carl Sagan; ce anume te-a determinat să alegi acest titlu (de altfel o carte superbă)?

Care a fost steaua ca să zic aşa care te-a călăuzit în alegerea titlurilor pentru colecţia Nautilus?

  • Istoria apariţia Contactului este foarte simplă: ştiam că exista deja tradusă (ba chiar în două variante, de doi traducători diferiţi, la două edituri care blocaseră succesiv cartea în ultimii 10 ani), aveam nevoie urgentă de un titlu nou pentru „resuscitare“… et voilà!
  • Steaua călăuzitoare… îmi aminteşte de Siberiada 🙂

6. Pentru anul 2010 vei păstra ritmul de 2 titluri pe lună în colecţia Nautilus?

  • Nu ştiu încă.

7. După mai multe tatonări şi întrebări am aflat că mulţi cititori şi-ar dori apărute în colecţia Nautilus tot la editura Nemira două dintre cărţile lui G. R. R. Martin – The Dying Light şi Fevre Dreams, iar eu te asigur că vânzările vor fi foarte consistente; există posibilitatea ca aceste cărţi să apară la Nemira?

  • De ce nu?

8. Având în vedere că revista online Nautilus este un real succes, ai în perspectivă editarea unei antologii cu proze scurte româneşti în viitor? Şi dacă da, când se va concretiza acest proiect?

  • Am mai spus, după desfiinţarea de facto a CPSFA/Almanahul Anticipaţia n-am mai urmărit cu foarte multă atenţie SF-ul românesc. Există persoane mai competente decât mine în privinţa editării de antologii cu proze româneşti.

9. Eşti privit ca un adevărat Dalai Lama al SF-ului românesc, Zeul SF-ului românesc, Titanul SF, Gigantul SF sunt câteva din supranumele date de SF-işti, cum te simţi în această postură?

  • Fără comentarii (aia cu Dalai Lama mi se pare cea mai tare din toate timpurile :D).

10. Sunt fan pe viaţă al lui R. C. Wilson; va mai apărea ceva de acest autor, şi aici mă refer la Bios, Darwinia, Chronoliths, Blind Lake, The Harvest la editura Nemira?

  • Va apărea Axis, urmarea la Turbion, şi ne gândim la măcar două titluri dintre cele menţionate de tine.

11. Mulţi fani sunt înnebuniţi după seria The Uplift War a lui David Brin; există vreo speranţă ca undeva în viitor această serie să fie luată de Nemira?

  • Speranţe pentru viitor există întotdeauna.

12. La ce traducere lucrezi în prezent? Ce planuri ai pentru viitor?

  • Olimp de Dan Simmons.
  • Să continui (şi să termin) Zorii nopţii.

Multumesc din inima domnule Mihai-Dan Pavelescu pentru interviu! Spor la treaba! Incintati-ne sufletul cu carti superbe asa cum ne ati obisnuit!

7 comentarii la „Interviu cu Mihai-Dan Pavelescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *